Sinteză asupra evoluției concepțiilor în arta grădinilor la popoarele antice

Cele mai vechi formatiuni statale,

despotiile orientale au luat nastere

cam in acelasi timp in depresiunile Nilului si

Mesopotamiei. Numite si “civilizatii centrale”

apartinand rasei caucaziene, incep dezvoltarea,

pe de o parte, cu sumerienii in

Mesopotamia, se continua cu akadienii,

asirienii, persii si sasanizii desfasurandu-si activitatile

in zona centrala dintre Tigru si Eufrat

si, pe de alta parte, civilizatia Egiptului

aparuta pe Valea Nilului. Aceste civilizatii se

dezvolta simultan desi, aparent, paralel si in

opozitie, incep sa se intrepatrunda printr-o

continua interschimbare de idei.

Primele peisaje proiectate ale civilizatiilor

centrale au fost in sudul Mesopotamiei,

aparute in conditii extreme si cu o deosebita

munca. Acum 100.000 de ani, catre sfarsitul

Erei Glaciatiunilor, terenul folosit pentru parc

era un peisaj sterp al Golfului Persic (FOTO 1),

unde canalele sunt prezentate inchise la culoare

comparativ cu nisipul - deschis.

In timp ce in muntii mai putin inalti cu

pante racoroase si umede existau arbusti,

stejari si paduri de plante precum platani,

buxusi, cedrii, chiparosi si plopi, in campiile

din nordul raului cresteau salcii iar in delta

predomina palmierul de curmal. Desertul

stancos era marginit de liziera bazinului

Tigru-Eufrat iar catre est se situau Muntii

Zagros. Campiile ondulate gipso-feroase din

nord se pierdeau in sudul plat iar aluviunile

erau saraturate si mlastinoase. Iata imaginea

unui peisaj lipsit de perspective, exceptie

cele doua rauri - ale caror cursuri au fost

schimbate intr-un mod neasteptat, un teren

cu inundatii si rupere de nori precum si putine

precipitatii regulate.

Cutreierat de lei, caprioare, antilope,

gazele si in nord grupuri mici de oameni paleolitici

- era un Eden in care omul si ani-

Sinteza asupra evolutiei conceptiilor

in Arta Gradinilor la popoarele antice

din Orientul Mijlociu

(Mesopotamia, Asiria, Persia, Egipt)

Foto 1

malele pareau a fi izgoniti de caldura care

avansa spre nord, o legiferare in plan material

a legendarei izgoniri a lui Adam si Evei

de ingerul cu sabia in flacari. In erele postglaciare,

feritilitatea in aceasta zona arida a

depins in foarte mare masura de Eufrat,

unul dintre cele patru rauri mentionate in

Geneza.

Evolutia omului de la vanator la agricultor

in intreaga lume, a inceput probabil in mileniul

opt i.e.n.pe platoul Anatoliei, la poalele

dealurilor, in estul campiei Mesopotamiei.

Mai tarziu el a coborat in delta fluviilor Tigru

si Eufrat in zona aluvionara si infertila dinainte

de asanare si irigare, unde a inceput

cultivarea profitabila a graului si orzului salbatic,

precum si domesticirea animalelor

salbatice cum ar fi caini, capre, oi, vite si

porci. Peisajul originar trebuie sa fi fost

destul de pustiu si fara vegetatie.

Harta vegetatiei din Mesopotamia (FOTO

2) arata “Pamantul Fagaduit” pe care Avram

l-a urmat din Ur pana in Palestina si indica

desertul care impiedica contactul dintre Nil

si civilizatiile sumeriene.

Din aceste inceputuri, acolo s-a ivit si s-a

dezvoltat cel mai vechi stat intemeiat de

sumerieni inca de la inceputul mileniului al

IV-lea i.e.n. Civilizatia sumeriana a fost

cunoscuta ca prima civilizatie literata a lumii.

Structura sociala a Sumerului s-a ridicat

din nevoia de a regulariza imprevizibilul rau

Eufrat, prin lucrari de irigatii care se faceau

la o scara ce depaseau familia sau tribul.

Depozitele aluvionare care imbogateau

delta au inaltat albia raului deasupra pamantului,

necesitand o mare forta de munca

pentru a ridica sistemele de irigatii si a drena

canalele.

Babilonul s-a ridicat ca putere politica si

economica in mileniul III i.e.n., urmand unul

dintre multele schimbari ale cursului fluviului

Eufrat. Raul si-a castigat prezenta angularitate

putin dupa sec XVII i.e.n. cand, conform

scrierilor lui Herodot, trei ramificatii

artificiale si un mare lac in amonte au fost

excavate in scopuri militare.

Traseul vechi care parcurgea fluviul in oras

poate fi vazut in fotografia aeriana (FOTO 3),

precum si planul schematic (FOTO 4) (dupa

E. Unger) apartinand Babilonului tarziu - cca

600 i.e.n.