Bazele Asigurarii

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Bazele Asigurarii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Asigurari

Cuprins

Cuprins 1
Capitolul 1. Incertitudinea si reflectarea sa in asigurari 2
1.1. Incertitudinea – viziune generala 2
1.2. Teoria riscului si incertitudinii 4
Capitolul 2. Raportul dintre risc si individ 7
2.1. Riscul – concepte si determinanti fundamentali 8
2.1.1. Conceptii asupra riscului 8
2.1.2. Determinanti fundamentali ai riscului 9
2.2. Conditiile necesare asigurarii unui risc 11
2.3. Categorii de riscuri asigurabile de catre individ 13
Capitolul 3. Individul si comportamentul vis- a- vis de risc 16
Bibliografie 18

Extras din document

1.1. Incertitudinea – viziune generala

In secolul al XXI- lea, societatea in care traim are drept caracteristica principala incertitudinea. J.K. Galbraith afirma ca “lumea traieste in prezent la varsta incertitudinii” , iar intreaga dezvoltare a societatii umane de pana acum s-a realizat doar in conditiile luarii unor decizii in situatii de incertitudine, fiind necesara asumarea unor riscuri importante.

Incertitudinea reprezinta situatia in care decidentul nu poate anticipa evolutiile si / sau propriile sale actiuni viitoare si / sau decizii si nici pe ale altora. Sursele primare ale incertitudinii pot fi doua: prima sursa este „hazardul” sau „sansa pura” care imprima fenomenelor si proceselor economice o evolutie aleatoare si a doua este generata de capacitatea diferita de cunoastere si de interpretare a individului confruntat cu luarea unei decizii.

Adoptarea unei decizii in conditii de incertitudine este caracterizata prin urmatoarele elemente:

• Decidentul nu este constient de existenta unei probleme;

• Decidentul dispune de informatii necorespunzatoare cantitativ, calitativ, care nu au relevanta;

• Incapacitatea de identificare a unei probleme / conjuncturi nefavorabile (a cauzelor si componentelor, a relatiilor dintre acestea) si de scalare a lor in functie de gravitatea si gradul de interdependentă dintre ele;

• Informatie incompleta care nu permite formularea unei liste complete a consecintelor unei decizii;

• Experienta si abilitati cognitive limitate ale decidentului.

Printre factorii care influenteaza nivelul de incertitudine asociat conditiilor de adoptare a unei decizii pot fi enumerati:

• Informatie inadecvata si indisponibila;

• Nedefinirea clara a problemei;

• Incapacitatea / imposibilitatea de identificare a tuturor alternativelor;

• Caracterul anticipativ al procesului decizional si gradul redus de predictibilitate al anumitor factori care afecteaza consecintele unei decizii;

• Caracterul unic al unor evenimente, factori, conjuncturi decizionale;

• Calitatile personale ale decidentului.

Incertitudinea situatiilor decizionale a fascinat de-a lungul timpului pe un numar foarte mare de specialisti in domeniu. Abordarile lor au adaugat in permanenta noi dimensiuni si perspective acestei probleme. Astfel, Rowe considera ca existenta incertitudinii este posibila ca urmare a absentei oricarei informatii referitoare la anumite conditii / evenimente generatoare de pierderi (trecute, prezente şi viitoare) asociate unei anumite decizii sau activitati internationale. Levy si Sarnat vin sa completeze elementele definitorii ale acestui concept in spiritul abordarii lui Frank Knight, precizand ca "incertitudinea se defineste ca situatia in gama de rezultate posibile ale unei decizii este cunoscuta, dar nu li se poate asocia nici o distributie de probabilitate", contrazicand teoreticienii care considera ca in situatii de incertitudine nu pot fi identificate toate variabilele unei decizii.

Definitia data de Wiliams, conform careia incertitudinea reprezinta imposibilitatea de a previziona care dintre rezultatele posibile ale unei decizii se va produce, apropie semnificatia termenului de incertitudine de cea a termenului de risc si "leaga" aceste doua concepte, presupunand constientizarea de catre decident a existentei unor riscuri legate de posibilitatea (necuantificata sub forma unei probabilitati asociate, ci doar identificata sumar) interferentei in desfasurarea unei activitati internationale a unor factori (situati in afara sferei de control a decidentului).

Privita din punct de vedere filozofic, incertitudinea poate fi abordata din doua puncte de vedere,si anume: poate fi considerata ca o reflectare a ignorantei oamenilor, a imposibilitatii de a intelege ordinea naturala a lucrurilor. Incertitudinea mai poate fi privita si ca o parte integranta a realitatii, situand hazardul in centrul fenomenelor si proceselor din natura si societate. In prima situatie, probabilitatea producerii fenomenelor este obiectiva, ea fiind valoarea limita catre care tinde frecventa unui eveniment pe masura ce numarul experimentelor creste. In a doua situatie, se considera ca probabilitatea este in totalitate subiectiva, fiind apreciata de fiecare individ, in situatia in care acesta nu are un acces complet la informatie.

Probabilitatea obiectiva este cea care face distinctia intre situatiile de risc si situatiile de incertitudine, formulate de Frank Knight . In lucrarea sa intitulata “Risc, incertitudine si castig”, acesta afirma ca “ riscul era caracteristic acelei situatii decizionale in care decidentul putea asocia o probabilitate matematica unei suscesiuni de evenimente, incertitudinea fiind, acea situatie in care evolutia evenimentelor nu putea fi exprimata sub forma unei legi sau ecuatii probabilistice”. In lucrarea sa, defineste situatiile de risc ca fiind caracterizate prin faptul ca probabilitatile obiective (frecvantele de producere) sunt cunoscute, iar astfel se pot compensa riscurile individuale. Situatiile de incertitudine apar cand: fie probabilitatile obiective sunt necunoscute si decidentul recurge la aprecierile sale obiective asupra realitatii fiecarui risc, fie cand probabilitatile obiective sunt cunoscute, dar o anumita situatie concreta are prin ea insasi un caracter unic, facand de asemenea necesare aprecieri subiective.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bazele Asigurarii.doc