Cum să Indemnizăm Victimele Terorismului

Introducere

Creată în 1937, Federaţia Franceză a Societăţilor de asigurare (FFSA) grupează, în 2007, 281 de membri, reprezentând 90% din piaţa franceză a asigurărilor şi aproximativ 100% din activitatea internaţională a întreprinderilor acestei pieţe.

Această asociaţie reuneşte societăţi anonime, societăţi de asigurări mutuale şi sucursale ale societăţilor străine care practică asigurările şi reasigurările.

În prezent, Federaţia Franceză a Societăţilor de asigurare este prezidată de către Gérard de La Martinière împreună cu vice-preşedinţii Jean Azéma, preşedintele Federaţiei Franceze a Societăţilor de Asigurare Mutuală, respectiv director general la Groupama şi Jean-Philippe Thierry, preşedinte al Federaţiei Franceze a Societăţilor Anonime de Asigurări.

Principalele misiuni ale asociaţiei sunt următoarele:

- Să reprezinte interesele profesiei în faţa interlocutorilor, publici şi privaţi, naţionali şi internaţionali;

- Să fie un instrument de legătură cu diferiţii parteneri atât externi – consumatori, media, universităţi, alte sectoare de activitate - cât şi interni – organizaţii intermediare, sindicate ale salariaţilor (negocierea convenţiilor şi acordurilor colective). Relevant este şi faptul că asociaţia are şi rolul unei interfeţe între întreprinderile aderente şi organismele tehnice şi sociale;

- Să studieze problemele tehnice, financiare şi juridice. Cunoaşterea riscurilor se sprijină pe cât mai multe observări statistice, ceea ce implică efectuarea studiilor la nivelul ansamblului pieţei. FFSA a realizează statistici retrospective şi prospective privind asigurările;

- Să informeze publicul, în special prin intermediul Centrului de Documentare şi Informare în Asigurări (CDIA). FFSA participă şi organizează numeroase dezbateri pe teme legate de asigurări, respectiv publică articole în diferite publicaţii;

- Să promoveze acţiuni de prevenire şi reducere a gravităţii şi frecvenţei riscurilor prin intermediul canalului de Prevenire rutieră, Centrului naţional de prevenire şi protecţie (CNPP) şi Asociaţiei Asigurători, prevenire, sănătate (APS).

Federaţia Franceză a Societăţilor de Asigurare organizează numeroase prelegeri, dezbateri pe teme cum ar fi: „Salariile în asigurări”, „Asigurarea şcolară”, „Asigurarea este un actor important al dezvoltării economice europene”, „Pentru o indemnizare mai echitabilă” etc. Una dintre temele de mare actulitate atinse de către FFSA este şi cea tratată în lucrarea de faţă, şi anume: „Cum să indemnizăm victimele terorismului?”.

Capitolul 1. Consideraţii generale privind terorismul

O problemă din ce în ce mai acută care afectează direct sau indirect toate naţiunile este cea a terorismului. Terorismul nu are o definiţie general acceptată. Dificultatea definirii provine atât din complexitatea sa cât şi dintr-o largă divergenţă de poziţii ale persoanelor, organizaţiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă. Totuşi cea mai simplă definiţie este cea de "scop şi metodă": Terorismul este o tactică de luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor scopuri strict politice care se bazează pe acte de violenţă, sabotaj sau ameninţare, executate împotriva unui stat , organizaţii, categorii sociale sau împotriva unui grup de persoane civile, având ca scop precis producerea unui efect psihologic generalizat de frică şi intimidare. Obiectivul final este aplicarea de presiune asupra entităţii respective pentru a o determina să acţioneze în conformitate cu dorinţele teroriştilor, în cazul în care acest obiectiv nu poate fi îndeplinit prin mijloace convenţional.

Dificultatea definirii terorismului este o problemă de percepţie culturală, politică şi socială a actului de violenţă şi a scopului politic urmărit prin teroare. Iată câteva din definiţiile prezentate în literatura de specialitate:

- Definiţia Codului Federal al Statelor Unite: Folosirea ilegală a forţei şi violenţei împotriva unor persoane sau proprietăţi, pentru intimidarea sau pedepsirea unui guvern, a populaţiei civile, sau a unui segment de populaţie, facută în scopul atingerii unor obiective politice sau sociale.

- Definiţia Legii Terorismului din Marea Britanie, din 2000 este atât de largă încât include nu numai orice folosire a violenţei şi a ameninţării pentru atingerea unor obiective politice, ideologice sau religioase, dar şi "perturbarea sau interferenţa serioasă în funcţionarea unui sistem electronic." De asemenea sunt considerate ca acte teroriste acţiuni de ameninţare cu folosirea armelor de foc sau a explozivilor care nu au ca scop influenţarea guvernului sau crearea unei stări de teroare. Această lege este foarte criticată, pe motiv că permite o definire mult prea largă a termenului de terorism şi creează un potenţial pentru abuzuri din partea guvernului. Criticii acestei legi argumentează punctul lor de vedere cu multe exemple ipotetice (unele chiar comice şi absurde) cum ar fi cel al unui activist ecologist, care în semn de protest ar ameninţa numai că va folosi o armă de