Modificarea Pietii Muncii

Toate tratatele incheiate pana acum la nivel european la Maastricht(1992), Amsterdam(1997) si Lisabona(2007) prevad masuri pentru ameliorarea conditiilor de munca, egalitatea de sanse la angajare intre femei si barbat, libera circulatie si eliminarea inegalitatilor de sanse intre muncitorii care doresc sa profeseze in statele comunitare, dar si egalitatea venitului/ora intre cei care lucreaza in regim full-time si cei din regim part-time. Mai mult, se pune accent pe educarea fortei de munca in sensul flexibilitatii si adaptarii la schimbarile ce pot aparea la cerintele locului de munca actual, reconversia profesionala si noile abilitati cerute de schimbarile tehnologice si economice.

Statistici privind piata muncii din Europa

Conform raportului din 2013 al International Institute for Labour Studies din 2013, aproximativ 6 milioane de locuri de munca au disparut de la declansarea crizei din 2008. Astfel, rata de angajare in randul persoanelor cu varsta intre 15 si 74 de ani s-a situat la finalul anului trecut la valoarea de 56,7% in continuare cu 1,6% fata de nivelul din 2008. In ciuda eforturilor sustinute din partea autoritatilor, doar 5 state din Europa au ajuns la o rata de angajare superioara nivelului de inainte de criza: Austria, Germania, Ungaria, Luxembrug si Malta. La polul opus, se gasesc state precum Cipru, Grecia, Portugalia si Spania care au inregistrat cele mai mari cresteri ale somajului.

26,3 milioane de europeni erau inregistrati ca someri la finele anului trecut, cu 10 milioane mai multe decat in 2008. Rata somajului era de 10,9%, cu 4,1% mai mare comparativ cu inceputul crizei. Deoarece nu toate tarile din Europa au reusit sa iasa din criza, o alta consecinta ar fi cresterea somajului de termen lung, care se situa la valori cu 50% mai mari fata de 2008(17,3 milioane). Neincluse in statistici sunt persoanele care au incetat sa isi mai caute un loc de munca, ce constituiau anul trecut 29% din populatia activa.

Statisticile sunt chiar mai sumbre in randul tinerilor si a muncitorilor necalificati. Anul trecut se inregistrau rate ale somajului de 58,7% in Grecia si 57% in Spania in randul tinerilor si o medie europeana de 23%. La finalul lui 2013, 30% dintre tineri se aflau in risc de excluziune sociala.

Analizand si oferta de locuri de munca din 2013, observam si modificari structurale ale pietei. Daca in trecut accentul era pus pe ingineri si subingineri, in acest moment, accentul s-a mutat pe analisti si programatori; pentru acestia sunt oferite cele mai multe posturi. Acest lucru indica o schimbare a economiei de la industrie inainte de criza, catre zona serviciilor in prezent. Mai apoi, in tarile unde mana de lucru este ieftina, cum este si cazul Romaniei, a mai scazut numarul de locuri de munca oferite textilistilor, confectionerilor, dar si muncitorilor necalificati. Acest fapt are doua explicatii: companiile straine care produc imbracaminte isi externalizeaza mai putin productia catre Europa si aleg mai mult economiile asiatice. In al doilea rand, scade oferta pentru muncitori necalificati, din cauza diminuarii ritmului de dezvoltare din domeniul construcţiilor. Rata somajului in randul muncitorilor care au doar studii secundare este de 3 ori mai mare decat cea in randul absolventilor de studii tertiare. In timp ce in randul absolventilor de facultate rata de angajare post-criza a crescut cu 12%, cea a persoanelor fara studii superioare a scazut cu 17%.

Instabilitatea economica s-a transmis in mediul de afaceri prin incertitudini asupra productiei si vanzarilor, asa ca angajatorii sunt mai reticenti in a oferi locuri de munca stabile. Astfel, numarul locurilor de munca in regim part-time sau temporar a inregistrat o crestere dupa 2008 in toate statele Uniunii.

Analizand ultimul table din anexe constatam faptul ca in tarile nordice ponderea numarului de salariati in populatia totala este cea mai mare si se apropie de 50%. Cea mai mare pondere este in Norvegia de 50.5% urmata de Elvetia cu 49.4%.Cea mai mica pondere s-a inregistrat in Grecia ajungand pana la 23.5% din populatia tatala.

Romania prezinta o pondere de 32,2% putin mai mare decat cea a Greciei dar redusca comparative cu Norvegia. Raportat insa la numarul de angajati care lucreaza legal , de 4.38 miloane de personae constatam faptul ca un sfert din populatie lucreaza cu forme legale(fiscalizate).

Tinand cont de ponderea numarului de salariati in populatia totala constatam faptul ca unu din trei locuitori are loc de munca. In realitate insa doar 21% din fosta de munca de pe planlocal (4.32 milioane de persoane) este fiscalizata restul fiind angajati fara norme de legale. In ceea ce priveste ponderea numarului de salariati (inclusiv cei din economia subterana) in populatia totala, Romania sta mai bine decat state precum Polonia sau Croatia, dar tot este sub media europeana de 38%. Statele nordice, Elvetia, Marea Britanie, Germania sau chiar Cehia inregistreaza ponderi ale numarului de salariati in totalul populatiei cuprinse intre 40 si 50%.

Eurostat arata ca dintre ststele member UE, cea mai mare diferenta dintre populatia ocupata si numarul de salariati s-a inregistrat in Italia de 5569.3 mii de personae urmata apoi de Marea Britanie 4501 mii de personae si Germania cu 4483 de mii de personae. In ceea ce priveste tarile nordice acestea stau bine si la acest capitol, cea mai mica diferenta este inregistrata in Norvegia (159 mii de personae) fiind urmata de Suedia (298.8 mii de personae. Romania ocupa locul 4 in topul tarilor membere inregistrand un numar de 2958.9 mii de personae, fiind depasita doar de Italia, Germania si Marea Britanie.

Din pacate cele 3 milioane de personae “ocupate” dar fara loc de munca reprezinta o pondere de 14.7% din totalul populatiei ,cel mai ridicat nivel din Europa. locul doi fiind ocupat de Grecia cu 12.6% , iar locul trei de Bulgaria12.5, potrivit datelor Eurostat. Acest rezultat este ingrijoarator intrucat media europeana a acestui raport este de 6.4% Cea mai mica pondere a persoanelor fara statut de salariat s-a inregistrat in Suedia 2.5% iar in state precum Danemarca sau chiar Ungaria nu depaseste

Daca tinem cont de graficul alaturat furnizat de Comisia Europeana, observam un alt trend inbucurator pe piata de munca din Europa si anume cresterea locurilor de munca oferite de IMM-uri, care anul trecut ofereau locuri de munca pentru 86 de milioane de europeni si aduceau o valoarea adaugata la PIB-ul Uniunii de 3,4 mii miliarde euro. Ce este de remarcat este ca desi productia a avut de suferit dupa 2008, aceste companii au fost mai reziliente din punct de vedere al concedierilor decat companiile mari.

Perspectivele sunt positive, Comisia anticipand o crestere si in 2014 a numarului intreprinderilor mici si mijlocii cu 1%.