Particularități ale asigurărilor de viață și modul de fundamentare a primelor

1.1 Definirea asigurarilor de viata

Asigurarile de viata sunt relatii de asigurare in care asiguratorul se obliga ca in schimbul primelor achitate de asigurat, persoana fizica, sa-i plateasca acestuia-sau beneficiarilor sai- indemnizatia cuvenita in contract, in cazul producerii unor riscuri legate de longevitatea fiintei umane.

O asigurare de viata este o modalitate de a ne proteja financiar, pe noi sau familia noastra, in cazul producerii unui accident, a unei boli, a invaliditati sau a decesului.

Obiectivele pe care le poate atinge o asigurare de viata sunt:

-protectia familiei;

-independenta financiara pentru copii in perioada studiilor sau a debutului in casnicie, in cazul anumitor produse de asigurari;

-mentinerea garantata a stilului de viata, indiferent de situatiile prin care asiguratii trec intr-un anumit moment nefericit al vietii;

-prosperitatea si securitatea intereselor in afaceri, in cazul asigurarilor de viata pentru oamenii de afaceri;

-asigurarea unui fond de compensare financiara in situatia unei invaliditati, spitalizari sau diagnosticari cu o boala grava;

-asigurarea unui fond de cheltuieli imediate, de valori ridicate, in cazul decesului asiguratului:cheltuieli de funeralii, taxe de succesiune;

-asigurarea viitorului copiilor:un fond destinat educatiei academice sau achizitionarii unei locuinte pentru acestia;

-crearea unei pensii suplimentare care sa-ti ofere independenta financiara la varsta la care doresti sa te retragi din activitate.

1.2 Trasaturi specifice asigurarilor de viata

Pentru a diferentia sfera de cuprindere a asigurarilor de viata de cea mai larga a ansamblului asigurarilor de personae, s-au conturat o serie de trasaturi ce sunt specifice numai asigurarilor de viata:

- durata asigurarii este plurianuala, fiind in general cuprinsa intre 5 si 15 ani, dar si mai mare, in functie de scopul asigurarii si variind de la o societate la alta, putand ajunge la 35-40 de ani cu termen ori pana la deces, la cele permanente;

- existenta unor varste limita la incheierea asigurarii(in general intre 16 si 65 de ani);

- prima de asigurare ce se plateste in fiecare an al asigurarii este o prima nivelata (constanta) si nu o prima naturala (crescatoare), desi probabilitatea de producere a riscului de deces creste pe durata asigurarii , odata cu inaintarea in varsta a asiguratului;

- constituirea, din primele de asigurare, a unei rezervespecifice numai asigurarilor de viata (rezerva matematica). Existenta acestei rezerve determina aspecte particulare ale contractului de asigurare: durata platii primelor; reactivarea asigurarii; suma asigurata redusa si suma de rascumparare;acordarea de imprumuturi,etc.;

- plata primelor se face, in general, in rate anuale sau, la cerere, subanuale; la unele tipuri de asigurari, datorita specificului lor, primele se achita anticipat si integral; in unele cazuri, odata cu completarea si semnarea declaratiei de asigurare, asiguratul plateste o anticipatie, suma destinata acoperirii cheltuielilor legate de acceptarea incheierii asigurarii(investigatii, analize, consult si aviz medical etc.), iar daca asiguratorul nu accepta incheierea contractului, anticipatia-minus taxa de polita- se restituie;

- raspunderea asiguratorului pentru diferite riscuri incepe la anumite intervale de la incheierea asigurarii.

Exista si alte caracteristici de ordin general ale asigurarilor de viata, utile pentru conturarea sferei de cuprindere a acestor asigurari.

O prima caracteristica are in vedere obiectul asigurarilor de viata, si anume ceea ce este asigurabil, respective inasigurabil. Nu pot fi asigurate viata omului, fericirea si onoarea sa, integritatea ratiunii sale, nici nefericirea provocata celor din jur de decesul unei persoane.

La asigurarile de viata, marimea indemnizatiei primate de asigurat este stabilita pe baza principiului forfetar, ea reprezentand suma asigurata inscrisa in contract.

In ceea ce priveste plata primelor, practica a consacrat unele abateri de la regula platii anticipate, ori in rate, la termene anuale sau subanuale. In unele tari (Franta, SUA) exista forme moderne de asigurare de viata cu varsaminte libere ale primelor, fara un angajament prealabil privind cuantumul sau termenele de plata. Asemenea contracte pot fi considerate dupa unele opinii drept asigurari cu prime unice successive.

In asigurarile de viata se acopera riscurile circumscrise duratei vietii umane. Cu alte cuvinte, evenimentele ale caror consecinte financiare sunt asigurate sunt decesul sau supravietuirea, eveniment care se exclud reciproc si sunt complementare. Aceasta face ca asigurarile de viata sa fie grupate in doua mari categorii, asigurarile de deces-legate de riscul mortii persoanei-si asigurarile de supravietuire-legate de “riscul” de a supravietui.

Se constata ca atat la asigurarile de supravietuire, cat si la cele de deces, evenimentul asigurat nu se confunda cu eventualitatea asigurata.

O alta particularitate a asigurarilor de viata este legata de diversitatea acestora, ce rezulta pe de-o parte din posibilitatea imbinarii in acelasi contract, a componentelor de supravietuire si deces si a diferitelor eventualitati asigurate, iar pe de alta parte, pentru ca pot cuprinde, in acelasi contract, unul, doi, sau mai multi asigurati, vizand si protectia familiei in ansamblu.