Reasigurări

1. Necesitatea stabilitatii financiare in activitatea de asigurare

Preocuparea de baza a sociatatilelor de asigurare o constituie realizarea unei stabilitati financiare a activitatii pe care o desfasoara avand in vedere ca din primele incasate trebuie sa-şi achite integral obligatiile asumate fata de asigurati.

In caz contrar societatile de asigurare pot ajunge in imposibilitate de plati datorita fondului insuficient constituit.

Soldul nefavorabil aparut intre despagubirile achitate sau datorate şi primele incasate urmeaza sa fie acoperit din alte surse: venituri din plasamente, fond de rezerva, credite bancare.

Pentru a evita o astfel de situatie, trebuie sa determine cu maximum de acuratete nivelul primelor de asigurare pe care trebuie sa le incaseze de la asigurati.

Dimensionarea primelor se realizeaza pe baza informatiilor statistice cu privire la frecventa producerii riscurilor asigurate, la forta de distrugere a acestora precum şi la intensitatea distrugerii. Daca factorii care influenteaza cuantumul despagubirilor platite in perioada de referinta s-ar repeta şi in anul de asigurare, atunci nu ar aperea probleme de echilibru financiar, deoarece4 primele incasate aracoperi integral obligatiile de plata al asiguratorului.

In realitate fata de media multianuala a indicatorilor de risc( frecventa, forta de distrugere, intensitate etc ) se inregistreaza abateri care pot fi favorabile şi se reflecta in rezultate financiare bune şi echiliblu financiar şi in abateri nefavorabile care afecteaza capacitatea de plata a siguratorului.

Problema esentiala a asiguratorului este marimea acestor abateri nefavorabile, care se calculeaza cu ajutorul formelei medii partratice

Exemplu: Se presupune ca un asigurator a primit in asigurare 1000 de bunuri pentru care suma asigurata este de 500 mii pentru fiecare bun, cu o prima neta de 1,5 %

Prima aferenta unui bun va fi de 7.500 lei (500.000 x 1,5%);

Prima pentru toate bunurile este de 7.500.000 lei

Probabilitatea producerii daunei

q = 7.500 = 0,015

500.000

Aceasta inseamna ca in urma producerii riscului asigurat, valoarea bunurilor asigurate se diminueaza cu 1,5%. Deci daca probabilitattea distrugerii fiecarui bun asigurat este de 0,015%, atunci probabilitatea pastrarii bunului este de 0,985 (1- 0,015)

Abateria media patratica pune in evidenta cat de mare ar putea sa fie abaterile de la media multianuala a daunelor inregistrate (respectiv a despagubirilor platite), la bunurile din grupa considerata şi se calculeaza cu formula:

Ol = s n*q(1-q) in care:

Sl – reprezinta abaterea medie patratica

S - suma asigurata a unui bun primit in asigurare;

n - numarul bunurilor asigurate;

q - probabilitatea producerii daunei

Ol = 500.000 1000*0,015 (1- 0,015) = 1.921.500

In conditiile unei probabilitati de 0,015, despagubirea de asigurare va oscila intre (7.500.000 – 1.921.500) şi (7.500.000 + 1.921.500), respectiv intre :5.578.500 şi 9.421.500.

Marimea despagubirii fata de prima neta, se calculeaza prin raportarea

abaterii medii patratice la prima neta aferentta bunurilor asigurate, dupa formula:

K = 1921500 = 0,256

7500000

Valoarea de 0,256 reprezinta asadar, gradul de stabilitate al rezultatelor financiare ale asigurarii

Sansele de a plati mai putin decat prima neta sunt egale cu sansele de a plati mai mult decat prima neta, situatie in care probabilitatea de a plati despagubiri in suma mai mare decat prima neta este jumatate din valoarea lui K adica 0,128. Aceasta inseamna ca este posibil ca la fiecare 7,8 ani, unul sa fie nerentabil pentru asigurator(100: 12,8).

Aceasta situatie ar putea fi corectata prin unele masuri şi anume:

a) majorarea numarului bunurilor cuprinse in asigurare;

b) majorarea primei nete;

c) prin reasigurare

a) Majorarea numarului de bunuri asigurate

Exemplu : se dubleaza numarul bunurilor asigurate;

Se majoreaza prima neta unica la 2%

In aceste conditii indicatorii vor avea urmatoarele valori:

d) prima pentru intreaga suma asigurata va fi de 20.000.000 calculata astfel: 500.000 x 2%x 2000 =20.000.000;

e) abaterea medie patratica, va fi : 500000 2000 x0,015 x0.985=2717500;

f) gradul de stabilitate al rezultatelor financiare, va fi: 2717500:20000000

K = 2717500 = 0,136 0,136:2= 6,8

20.000.000

In aceste conditii prima totala ajunge la 20.000.000 şi abaterea medie patratica la 2717500, coeficientul de stabilitate financiara se reduce cu 47%( 136:256=53: 100-53=47)

In concluzie, probabilitatea de a inregistra pierderi este de la 1 la 14,7 ani(100:6.8). Cu cat este mai mica valoare lui K, cu atat va fi mai mare stabilitatea financiara a asigurarii. Pentru ca activitatea asiguratorului sa fie in fiecare an rentabila, ar trebui ca valoarea lui K sa nu depaseasca 0,1.

b) Prin majorarea cotei de prima neta

In exemplul de mai sus cota de prima acrescut de la 1,5% la 2%, ceea ce a condus la imbunatatirea indicatorului k, ceea ce inseamna ca probabilitatea incheierii cu pierdere cu pierdei a activitatii este de la 1 la 14,7 ani(100:6,8)