Riscul - metode de management ale riscului

Cuvant – inainte

Motto

„Orice meserie are fructele ei,

Dar toate se culeg numai dupa ce s-au copt.”

( Confucius)

De la formele simple, dar necesare, ale asigurarilor practicate de chinezi sau babilonieni, in urma cu peste 5.000 de ani, trecand pe la greci si romani care au practicat diverse forme de protectie impotriva riscurilor specifice transporturilor pe mare si apoi pe uscat, neuitand rolul negustorilor italieni si a tot ce s-a invatat sau legiferat in Marea Britanie, asigurarile au parcurs cu adevarat un lung drum pana sa ajunga ceea ce reprezinta astazi.

In tarile cu lunga traditie in asigurari sunt reglementate si supravegheate riguros conditiile de accedere in industrie atat a companiilor, cat si a celor care lucreaza in domeniu si exista si o scoala cu multa experienta acumulata in formarea specialistilor in asigurari si reasigurari. Scoala, companiile de asigurari, asociatiile profesionale si institutiile de reglementare si supraveghere, toate si-au dat mana in formarea profesionala a tuturor celor chemati sa constituie „corpul profesionistilor” din asigurari: actuari, underwriteri, manageri de risc, lichidatori de daune, agenti de vanzari etc.

In Romania, de la spargerea monopolului de stat in 1991, piata asigurarilor s-a relansat, a crescut consistent din punct de vedere cantitativ si indicatorii specifici pot aproba acest lucru, mai ales daca tinem seama de nivelul de la care s-a pornit la inceputul anilor 90. Pe taramul calitatii insa, mai sunt multe de facut. Lipsa unei culturi in domeniul asigurarilor la care, din pacate scoala si institutiile de profil romanesti nu „si-au dat inca masura”, a fost suplinita de multe ori de agentul de asigurari care s-a format mai degraba pe „campul de lupta” al vanzarilor.

Odata cu aderarea si cu inceputul integrarii Romaniei in UE, pe masura ce competitia in domeniul asigurarilor devine din ce in ce mai stransa, rolul profesionistilor devine tot mai evident.

In acest context, de la infiintarea sa in anul 2001, Institutul de Asigurari, in ciuda posibilitatilor modeste, a inceput sa conceapa si sa lanseze pe piata diverse programe de formare profesionala atat a celor care lucreaza in asigurari – reasigurari, cat si a candidatilor la acest domeniu. Cel mai amplu proiect de formare in asigurari a devenit realitate dupa ce Institutul de Asigurari a reusit impreuna cu sase companii de asigurari (ALLIANZ – TIRIAC SA, ASIBAN SA, AVIVA SA, ING SA, OMNIASIG SA SI OMNIASIG Asigurari de Viata), sa constituie un consortiu in numele caruia Institutul de Asigurari si Allianz – Tiriac au semnat contractul de realizare a primului parteneriat public – privat cu DEG – Germania.

Capitolul 1

Introducere in asigurari

1.1.Scopul si necesitatea asigurarii

Daca nu ar exista atatea riscuri in jurul nostru, nu ar exista asigurarea. Importanta care este atribuita riscului este determinata de adversitatea oamenilor fata de risc. Adversitatea fata de risc implica faptul ca o persoana este de acord sa plateasca, uneori chiar mai mult decat ar trebui, pentru un anumit nivel de certitudine in viitor.

O persoana care doreste doar sa plateasca nivelul mediu al pierderii ca si prima de asigurare se considera neutra fata de risc, in timp ce o persoana care accepta riscul pentru mai putin de media pierderilor, uneori chiar marind acest nivel, este coinsiderata drept cautatoare de riscuri.

Prezenta riscurilor poate duce la efecte nedorite din punct de vedere social si economic. Principalele trei tipuri de consecinte pe care orice risc le determina la nivelul societatii sunt urmatoarele:

• Dimensiunea fondurilor de urgenta trebuie marita;

• Societatea este lipsita de anumite bunuri si servicii;

• Apar neplacerile si temerile.

1.2.Rolul asigurarii in dezvolatarea economiei

Rolul pe care il are activitatea de asigurare in economia unei tari rezulta din functiile pe care trebuie sa le indeplineasca asigurarea.

In principal, acestea sunt urmatoarele:

1) functia de baza a asigurarii este aceea de a acoperi pagubele produse asiguratilor da calamitati sau accidente (asigurarile de bunuri si de raspundere) si a achita asiguratilor anumite sume, in cazul in care ar interveni unele evenimente in viata lor (asigurarile de viata). Aceasta este functia care face ca asigurarea sa prezinte interes atat pentru asigurati, cat si pentru economia generala a tarii.

2) asigurarea are functia de a contribui la prevenirea pagubelor. Contributia sa se exercita prin finantarea unor activitati de prevenire a accidentelor si prin stabilirea unor conditii de asigurare (a cotatiilor de prima, a drepturilor de despagubire a participarii asiguratului la o parte din paguba) care sa-l oblige pe asigurat sa dea atentie masurilor de prevenire, respectiv sa-l cointereseze la mentinerea in buna stare a bunului asigurat sau a sanatatii persoanei asigurate.