Constelațiile

1.Definitia de constelatie

CONSTELÁȚIE, constelații, s.f. Grupare aparentă de stele în aceeași regiune a cerului, având o configurație specifică, stabilă pe o perioadă lungă de timp. – Din fr. constellation, lat. constellatio.

CONSTELÁȚIE s. 1. (ASTRON.) (pop.) zodie. 2. semn, zodie. (Cele 12 ~ ale zodiacului.)

CONSTELÁȚIE s. f. 1. grupare aparentă de stele, stabilă timp îndelungat, care prezintă pe boltă o configurație specifică. 2. (fig.) grup de obiecte strălucitoare. ♢ grup de oameni iluștri. (< fr. constellation, lat. constellatio)

2.Scurt circuit istoric

Din timpurile stravechi, oamenii au observat forme imaginare formate din grupuri de stele, pe cerul noptii. Folosind linii, ei au unit stelele in aceste grupuri, spre a forma figuri numite constelatii. Fiecare constelatie reprezinta o creatura sau un obiect si o parte din ele au nume luate de la figuri mitologice. De pe Terra stelele ce formeaza o constelatie par apropiate una de cealalta, dar de fapt se afla la diferite distante de noi. Totul depinde de diametrul si luminozitate stelei.

Printre primele civilizatii care au construit constelatii amintim Babilonienii, Indienii, Grecii, Romani, Chinezii si Amerindienii. Aceste civilizatii locuiau in emisfera nordica si de aceea ei au construit numai constelatiile vizibile din aceasta parte a plantetei noastre. Astronomul greco-egiptean ce a trait in al doilea secol, Ptolemeu, a catalogat mai mult de 1000 de stele si a notat 48 de constelatii in lucrarea sa Almagesta. Aceste 48 de constelatii sunt numite constelatiile antice si se folosesc si acum.

La inceputul secolului XVI navigatorii europeni au inceput sa exploreze emisfera sudica, si au observat pe cer stele necunoscute. Asa au aparut constelatiile emisferei sudice ce au nume mai tehnice. La inceputul secolului XVII, astronomul Johann Bayer a numit 12 constelatii sudice; compatriotul sau Jakob Bartsch a numit alte trei constelatii. Johannes Hevelius a numit in sapte constelatii in 1687. In urma unei calatorii in Africa de Sud, Nicolas-Louis de Lacaille a numit inca 14 constelatii si a catalogat 10,000 de stele. Aceste noi constelatii sunt cunoscute sub numele de constelatii moderne.

Inainte de anul 1922 orice astronom putea sa denumeasca o parte dintre constelatii sau chiar constelatii intregi. Din cauza aceasta s-au creat multe confuzii. Pentru a elimina orice problema, Uniunea Astronomica Internationala, formata din astronomi din toata lumea, a decis sa stabileasca un numar fix de constelatii cu granite precis delimitate. Astfel s-au stabilit 88 de constelatii. Aceste 88 de constelatii au numele in latina, o limba universala.

3.Ce sunt constelatiile?

Stelele pe care le vedeti seara pe cer par a fi dispuse pe o gigantica sfera ce оnconjoara Terra. Realitate aceasta este doar o iluzie , pentru ca in realitate ele umplu spatiul cosmic asa cum moleculele de aer umplu un balon. Desigur aceasta este o comparatie vadit hiperbolizata pentru a va ajuta sa intelegeti ca in realitate aceasta sfera de care vorbeam nu exista.

Dar ce sunt atunci constelatiile? Ele nu sunt altceva decit niste creatii ale oamenilor pentru a recunoaste mai bine cerul. Desigur, multe din denumirile actuale sunt pastrate inca din antichitate atunci cind oamenii isi imaginau pe cer diferiti monstrii, sau animale mitologice. Asa cum am mai spus constelatiile ne ajuta sa recunoastem cerul. Insa nu in toate timpurile constelatiile erau identificate dupa stele. In America de Sud de exemplu vechii azteci si mayasi numeau constelatii acele locuri intunecate de pe cer, unde nu erau stele. Desigur in zilele noastre cвnd poluarea este atit de mare nu se pune problema sa vedem un cer atit de оnstelat оncit sa nu vedem stelele separat, ci ca un nor luminos brazdat din cind in cind cu locuri lipsite de stele, de culoare neagra, pe care sa le numim constelatii.

Constelatiile se impart si ele оn mai multe tipuri. Astfel exista constelatii vizibile tot timpul anului (Ursa Mica, Ursa Mare, Dragonul), constelatii care par a rasari si apune (Orion, Gemenii, Leul), fiind vizibile doar оn anumite anotimpuri, si constelatii invizibile datorita latitudinii de 45 grade in care ne aflam (Crucea Sudului, Centaurul).

Exista de asemenea unele constelatii ce pot contine in interiorul lor alte constelatii. De regula ele sunt enorm de mari incit au trebuit impartite in doua sau trei alte constelatii (exemplu: Constelatia Ophiuc si constelatia Sarpelui). Exceptie de la regula sunt asterismele. Ele sunt regiuni ale unei constelatii, si sunt de regula cele mai vizibile regiuni ale constelatiei respective. Un exemplu este asterismul Carul Mare din constelatia Ursa Mare.

Unele stele din constelatii pot fi folosite ca repere оn gasirea altor constelatii sau stele (exemplu: ultimele doua stele din Carul Mare duc spre Polaris, sau Steaua Polara cum mai este cunoscuta оn prezent. Spun prezent pentru ca periodic steaua care indica nordul se modifica. Cauza acestei schimari a stelei polare este miscarea oscilatorie, asemenea unui titirez, a Pamвntului pe orbita sa. Aceasta miscare determina evenimentul numit Precesiune. In timpul precesiunii axa Terrei descrie o elipsa pe cer. De aici se deduce ca Pamintul оsi schimba steaua polara datorita faptului ca inclinarea fata de ecuatorul ceresc a planetei este suficient de mare pentru ca elipsa sa treaca prin diferite stele ale cerului. Peste 26 000 mii ani steaua polara va fii Vega din constelatia Lyrae. In timpul precesiunii Soarele pare sa rasara din diferite constelatii. Acest fapt este datorat ramвnerii an urma lui cu circa 1 grad la 72 de ani. Cunoscвnd acest fapt, putem deduce cat este necesar Terrei sa efectueze o rotatie completa. Astfel avem 72 ani pentru un grad si 360 de grade pentru o rotatie completa. Un calcul simplu ne arata ca sunt necesari 72*360=25920 ani pentru o oscilatie copleta.