Asociația Internațională pentru Dezvoltare

Istoric

In 1944, dupa distrugera ramasa dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, este infiintata Banca Mondiala pentru a ajuta Europa sa se recupereze La inceputul anilor 1950, rapoarte de la Organizatia Natiunilor Unite si guvernul american au sprijinit infiintarea unui program de a acorda imprumuturi tarilor sarace in conditii concesionale cu sprijinul donatorilor multilaterali. Astfel dupa mai multe dezbateri , apare ideea de a crea Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID), o agentie interguvernamentala in vederea creditarii in conditii avantajoae a tarilor mai putin dezvoltate din punct de vedere economic.Membrii Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare sunt tari dezvoltate si in curs de dezvoltare.

Cu o finantare initiala de 912,7 milioane dolari, Asociatia Internationala pentru Dezvoltare a fost lansata pe 24 septembrie 1960 cu un numar de 15 tari semnatare: Australia, Canada, China, Germania, India, Italia, Malaezia, Norvegia, Pakistan, Sudan, Suedia, Thailanda, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si Vietnam. In primele opt luni de la lansare , AID a avut 51 de membri si credite alocate in valoare de 101 milioane dolari pentru 4 tari (Honduras, Chile, Sudan si India)

Asociatia Internationala pentru Dezvoltare a crescut in prezent la 169 de tari membre si a devenit principala sursa de imprumuturi preferentiale la 79 din cele mai sarace tari din lume, din care 39 de tari din Africa AID imprumuta bani, in conditii concesionale Acest lucru inseamna ca creditele AID nu au nici o taxa de interes si rambursarile sunt intinse la peste 40 de ani ,inclusiv o perioada de gratie de 10 ani.

Asociatia Internationala pentru Dezvoltare are o activitate paralela cu aceea a Bancii Mondiale pe langa care este afiliata , in sensul ca creditile acesteia constituie o completare necesara a imprumuturilor pentru dezvoltare ale bancii.

Doua au fost ratiunile principale de creare a AID:

- multe dintre tarile care si-au cucerit de curand independenta,mai ales din Africa ,sunt foarte putin dezvoltate si deocamdata au o capacitate de productie redusa ; aceste tarinu pot contracta si rambursa imprumuturi de dezvoltare in conditii curente ;

- unele tari in curs de dezvoltare au imprumtat in trecut capitaluri in condituu coplesitoare , avand in prezent – sau fiind pe punctul de a avea - o datorie externa insuportabila. In numeroase cazuri , anuitatea datoriilor externe creste mai repede decat incasarile pe care le obtin din exporturile lor

Contributiile la AID permit Bancii Mondiale sa acorde , in perioada 2006-2008 , credite fara dobanda in valoare de 33 de miliarde de dolari celor mai sarace 81 de tari, care totalizeaza 2.5 miliarde de locuitori Acest sprijin este capital pentru aceste tari care nu au capacitatea de a se imprumuta in conditiille impuse de piata, in majoritatea dintre acestea veniturile anule fiind mai mici de 500 dolari pe locuitor (multe persoane supravetuind cu si mai putin)

AID acorda credite cu preponderenta tarilor sarace ale lumii , in conditii mult mai avantajoase decat BIRD , si anume, pentru acoperirea cheltuielilor de administratie percepe un comision de 0,75% pe an , calculat asupra sumelor utilizate, iar esalonarea rambursarii creditului se face pe o perioada foarte lunga de timp , de regula 35-50 de ani

Dupa perioada de gratie de 10 ani, rambursarea imprumutului se face in proportie de 1% pentru urmatorii 10 ani si de 3% pentru urmatorii 30 de ani.

Obiectivele A.I.D.

Obiectivele operationale , care trebuie avute in vedere, cu prioritate, atunci cand se aproba creditele AID au fost stabilite dupa ce-a de a noua reconstituire a fondurilor propundandu-si operarea pe mai multe directii:

- lupta impotriva saraciei ; s-a recomdat sa se dea mai mult sprijin luptei impotriva saraciei in evaluarea performantei tarii in momentul afectarii rezervelor AID ;reducerea nivelului cresterii demografice , ameliorarea serviciilor sanitare si de nutritie, largirea posibilitatilor de educare si formare ;

- sustinerea unei bune politici macroeconomici si sectoriale, prin asigurarea unei finantari adecvate a infrastructurilor si sectoarelor de productie.

- mentinerea unui echilibru just intre creditele de ajustare (cu decasare rapida )si creditele de investitii, considerand ca aceste doua tipuri de credite se consolideaza reciproc S-a stabilit ca partea creditelor de ajustare structurala sa ramana la 25%