Banca Centrală și Funcția Sa de Bancă a Băncilor

CAP. 1 APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA BĂNCILOR CENTRALE

Banii sau băncile?

Referitor la apariţia băncilor, se pune întrebarea dacă acestea au apărut înaintea banilor. Invocând mărturii istorice, unii autori atestă faptul că operaţiunile bancare au apărut şi s-au dezvoltat înca cu mii de ani înaintea erei noastre. Băncile aveau rolul de a păstra obiecte de valoare, cum ar fi metalele preţioase, de exemplu tempele care primeau obiecte de valoare erau considerate ca desfaşurând activităţi bancare.

Primele operaţiuni apar în Mespotania în urmă cu 2000 de ani î.e.n. urmate rapid de necesitatea unei reglementări. Hammurabi, rege al Babilonului între 1955 şi 1913 î.e.n., publică un cod prin care se stabilesc dobânzile şi condiţionează acordarea împrumuturilor de un control prealabil al funcţionarilor regali.

Prima bancă de circulaţie sau, cum am numi-o astăzi de emisiune, este considerată, în general, Banca din Stockholm.

La sfârşitul secolului al XVIII- lea, principalele funcţii bancare, aşa cum le cunoaştem astăzi, sunt deja inventate :

- intermedierea între posesorii de bani şi cei ce fac împrumuturi;

- schimbul şi serviciul de casă;

- gestiunea conturilor şi crearea monedei scripturale prin transferabilitatea sumelor înscrise în cont;

- crearea monedei hârtie (fiduciare).

Apariţia Băncii Centrale este favorizată de două fenomene: dezvoltarea circulaţiei persoanelor în interiorul ţării şi intervenţia statului. Biletele emise de o bancă de emisiune la nivel local sunt cunoscute şi acceptate de toţi. Dezvoltarea căilor ferate creează nevoia unor bilete recunoscute pe plan internaţional. Concentrarea băncilor de emisiune este legată de intervenţia statului, care consideră biletele ca un înlocuitor al monedelor pe care le bate şi care îşi va comercializa dreptul de a conferi monopolul emisiunilor. Evoluţia s-a produs în toate ţările occidentale şi abia după al doilea război mondial s-au naţionalizat băncile centrale.

Sistemele bancare ale diferitelor ţări s-au dezvoltat paralel, formele pe care le-au îmbrăcat prezintă particularităţi de la o ţară la alta. În funcţie de natura activităţii pe care o desfăşoară, băncile se structurează în: bănci de emisiune, bănci comerciale (de depozit), bănci de afaceri, bănci specilizate şi organisme de credit nebancare.

Iniţial, nu a existat o delimitare între băncile de emisiune si cele comerciale , deoarece aceleaşi bănci efectuau în esenţă aceleaşi operaţiuni. Separarea s-a produs în cadrul sistemelor bancare moderne prin limitarea funcţiei de emisiune de bancnote la un număr redus de bănci, devenind în final monopolul unei singure bănci.

De remarcat că banca de emisiune, prin importanţa activităţii sale privind determinarea stării monetare la nivel macro şi microeconomic, prin influenţele pe care le poate exercita asupra celorlalte instituţii financiar-bancare deţine o poziţie prioritară în cadrul sistemului bancar. Banca de emisiune reprezintă „placa turnantă” a sistemului bancar datorită funcţiilor pe care le îndeplineşte, prin numeroasele legături cu celelalte bănci. Poziţia pe care o deţine şi rolul său major în cadrul sistemului bancar justifică pe deplin atribuirea denumirii de „bancă centrală” sau „bancă a băncilor”.

Evoluţia numărului de bănci centrale

(1870-2000)

Anul Nr. Bănci Anul Nr. Bănci

1870 15 1940 45

1880 17 1950 60

1890 20 1960 80

1900 22 1970 110

1910 23 1980 135

1920 30 1990 150

1930 42 2000 178

Sursa: Dardac, Nicolae; Barbu, Teodora, Monedă, bănci şi politici monetare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005

CAP. 2 FUNCŢIILE ŞI OPERAŢIUNILE BĂNCILOR CENTRALE

Banca centrală poate fi definită ca fiind acea instituţie (autoritate) care, având un anumit grad de independenţă, îndeplineşte o serie de funcşii, atribuţii şi operaţiuni ce decurg din calitatea sa de autoritate monetară ce deţine monopolul asupra emisiunii monedei naţionale şi care are putere de regelemntare şi control asupra sistemului financiar-banca

Banca de emisiune, ca bancă centrală, este amplu implicată în economie prin următoarele funcţii:

- funcţia de emisiune;

- funcţia de bancă a statului, a administraţiei şi a serviciilor publice;

- funcţia de bancă a băncilor;

- funcţia de centru valutar şi de gestionare a rezervei valutare;

- funcţia prudenţială şi de supraveghere;

- funcţii economice ocazionale.