Banca Comercială Română

1 Scurt istoric al Băncii Comerciale Române

Banca Comercială Română îşi inscrie numele pe lista băncilor comerciale nou create şi reorganizate după 1989. Ea este o instituţie specială, ce poate fi considerată o bancă nouă pentru ca actul său de naştere poartă data de 1decembrie 1990, dar în acelaşi timp , prin activitatea pe care o desfăşoară în cadrul Băncii Naţionale din care se desprinde, este deopotrivă o bancă cu tradiţie în domeniul bancar. Începutul a fost foarte dificil . În afara unui act de identitate , unei bănci îi mai sunt necesare un sediu central , o reţea de unităţi , personal suficient, capital , clienţi şi o gamă adecvată şi tentantă de produse şi servicii utile pentru aceşti clienţi.

Conducerea Băncii Comerciale Române a reuşit să aducă banca la parametrii deja cunoscuţi şi confirmaţi pe plan intern şi internaţional. În pofida greutăţilor întâmpinate , B.C.R. , bine condusă , a devenit astăzi una din cele mai puternice şi prestigioase bănci româneşti .

În 1990 , B.C.R. pleacă la drum cu un colectiv de 5300 de angajaţi şi 100 unităţi în reţea , cifre care se dublează în primii 5 ani de activitate .

Evoluţia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a forţei financiare a băncii. La un capital social subscris de 12 miliarde lei în 1990 , încep să se adauge fondurile constituite adică capitalul total creşte în primii 5 ani de activitate la 577 mld lei.

La experienţa acumulată se adaugă o alta , nouă , urmare a extinderii operaţiu-nilor specifice tranziţiei şi economiei de piaţă . Astfel, în acest interval de timp , banca s-a dezvoltat atât prin creşterea gamei de produse şi servicii bancare pe care le-a oferit până acum clientelei sale , cât şi prin asimilarea rapidă a unora noi , din care sunt de menţionat :

-extinderea la creditării pe termen mediu şi lung pentru investiţii;

-acordarea de credite in valută ;

-deschiderea de conturi în valută pentru persoane fizice şi juridice şi efectuarea de operaţiuni de schimb valutar ;

-derularea operaţiunilor de decontare , în numele clienţilor , a activităţilor de comerţ exterior .

Interesul clienţilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R. , evoluţia acestei clientele contribuie în final la completarea imaginii despre bancă .

Unul din elementele calitative , de marcă, adaugat de bancă îl constituie activitatea internaţională

Interdependenţa dintre pieţele interne şi externe a făcut necesară adaptarea sistemului de lucru al băncii la practicile bancare internaţionale . În prezent foarte multe societăţi comerciale îşi derulează afacerile proprii de comerţ exterior prin reţeaua B.C.R. , şi apelează la intreaga gamă de servicii specifice acestor operaţiuni.

Scurtă şi bogată istorie a Băncii Comerciale Române recunoaşte ca realizare deosebită paşii făcuţi în domeniul informatizării . În 1990 , toate lucrările băncii erau executate fără o tehnică de calcul adecvată , iar astăzi banca utilizează cele mai moderne echipamente din domeniul tehnicii de calcul, care permite o mare flexibilitate şi dinamică a operaţiunilor efectuate. Prin aceasta s-a obţinut extinderea funcţionalităţii aplicaţiilor informatice destinate operaţiunilor valutare , banca dispunând în prezent de un sistem modern de realizare în timp real a tranzacţiilor internaţionale care oferă facilităţi de generare , transmitere şi reconciliere a mesajelor SWIFT .

Calitatea resurselor a reprezentat condiţia esenţială a tuturor succeselor obţinute până în prezent şi , din acest punct de vedere , lucrătorul de bancă se va plasa mereu inaintea oricărui alt factor important care poate condiţiona viitorul B.C.R. .

Un aspect fundamental al oricărei economii de piaţă este ca diferite firme operează şi concurează pe aceeaşi piaţă pentru aceiaşi consumatori . În cazul băncilor , acest lucru asigură clienţilor posibilitatea alegerii băncii cu care vor face afaceri . În cele din urmă , supravieţuiesc băncile care servesc cel mai bine necesităţile pieţei şi ale clienţilor . Intr-o economie de piaţă şi băncile , ca orice societate comercială , îşi realizează venitul în " arena pieţei „.

2 ACTIVITATEA DE CREDITARE

2.1 PRINCIPII ŞI REGULI GENERALE DE CREDITARE BANCARĂ

Activitatea de creditare desfăşurată de băncile comerciale din ţara noastră respectă prevederile Legii 58/1998 privind activitatea bancară, ale normelor şi regulamentelor proprii, a normelor, instrucţiunilor şi regulamentelor emise de Banca Naţională a României în calitatea sa de bancă centrală cu atribuţii de reglementare în domeniile monetar, de credit, valutar şi de plăţi.

Operaţiunile de creditare efectuate de băncile comerciale au la baza prudenta bancară ca principiu fundamental de politică bancară ce caracterizează întreaga activitate, precum şi următoarele principii generale:

a) în conformitate cu prevederile Legii 58/1998 privind activitatea bancară, în procesul de acordare a creditelor, băncile comerciale vor urmări ca solicitanţii să prezinte credibilitate si toate operaţiunile de creditare vor trebui consemnate în documente contractuale care să reflecte cu claritate toţi termenii şi toate condiţiile operaţiunilor de creditare;

b) activitatea de creditare trebuie să aibă la bază analiza viabilităţii şi realismul afacerilor în vederea identificării şi evaluării capacităţii de plată a clienţilor, respectiv de a genera venituri şi lichidităţi, ca principală sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii;

c) creditele, indiferent de sumă sau de perioada de rambursare, se acordă pentru destinaţia stabilită prin contracte, destinaţia precisă fiind obligatorie pentru împrumutaţi;

d) pentru creditele acordate băncile comerciale percep dobânzi şi comisioane ale căror niveluri se stabilesc defecare bancă, precum şi penalităţi stabilite conform legii, în cazul nerambursăni la scadenţă a creditelor şi/sau neachitării dobânzilor datorate;

e) creditele se acordă, în toate cazurile, pe bază de garanţii, volumul minim al garanţiilor constituite trebuie să acopere datoria maximă a împrumutatului către bancă, formată din credite şi dobânzi. Banca, are dreptul să verifice, la clienţii săi, existenţa permanentă şi integritatea garanţiilor asigurătorii pe toată perioada creditării;

f) pe perioada creditării, beneficiarii de credite persoane juridice, au obligaţia să pună la dispoziţia băncii un exemplar din bilanţul contabil, situaţiile contabile periodice şi orice alte documente solicitate de bancă;

g) rambursarea la termen a creditului, principiu care asigură reluarea permanentă a procesului de creditare, se realizează prin determinarea reală a capacităţii împrumutatului de a realiza venituri, prin alegerea şi convenirea garanţiilor asigurătorii precum şi prin supravegherea permanentă a modului de utilizare a creditului;

h) creditele se acordă la cererea agenţilor economici care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt constituiţi potrivit legii; posedă capital social vărsat, potrivit actului, constitutiv; desfăşoară activităţi legale şi eficiente; îndeplinesc un nivel optim al indicatorilor de bonitate; din analiza fluxului de lichidităţi rezultă că există posibilităţi reale de rambursare la scadenţă a ratelor din credit şi plata dobânzilor aferente; valoarea garanţiilor materiale acceptate este mai mare sau cel puţin la nivelul creditelor solicitate şi a dobânzilor aferente, calculate pe întreaga perioadă de creditare; au deschise conturi la banca de la care solicită-creditul; prezintă situaţia angajamentelor din conturile deschise la alte societăţi bancare şi.a garanţiilor aferente; accepentruă clauzele contractului de creditare;

i) persoanele fizice pot beneficia de credite, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: realizează venituri certe şi cu caracter permanent, pe întreaga perioadă de creditare; constituie şi utilizează surse proprii de finanţare; garantează rambursarea creditelor solicitate cu veniturile pe care le realizează, precum şi cu garanţii reale; nu înregistrează debite şi alte obligaţii neachitate la scadenţă către bancă şi terţi la data solicitării împrumutului;

j) băncile comerciale, în vederea administrării riscului şi acoperirii eventualelor pierderi din credite şi dobânzi, îşi constituie rezerva generală pentru riscul de credit şi provizioane, specifice de risc pentru credite şi dobânzi.