Banca Nationala a Romaniei

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Banca Nationala a Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Banci

Extras din document

Banca Nationala a României reprezinta o institutie care a fost înfiintata prin Legea organica din 23 aprilie 1880, în baza careia, bancii îi este acordat privilegiul de a emite moneda nationala. Institutia a avut, de asemenea, privilegiul de a resconta titlurile comerciale si biletele de trezorerie, de a lombarda bonurile de tezaur si de a participa la constituirea capitalului unor societati financiar bancare, împreuna cu statul.

Forma traditionala de organizare a BNR a fost de societate comerciala, ai carei actionari au fost atât entitati private cât si statul român. Inspirata dupa modelul belgian, legea din 1880, a autorizat BNR de a emite bancnote convertibile în aur si argint, si de a efectua operatiuni specifice unei banci centrale (rescontare, lombardare, credite guvernamentale).

Bancnotele emise de BNR, erau garantate atât cu titluri si efecte comerciale, rezultate din tranzactii reale, cât si cu rezerve de aur si argint, care nu puteau reprezenta mai putin de o treime din valoarea emisiunii monetare.

Adoptarea de catre România, în anul 1890, a sistemului monometalist “gold standard” a imprimat activitatii de emisiune a BNR, caracteristicile acestuia. Trecerea la monometalismul aur (prin Legea din 1889) are drept efect trecerea leului la convertibilitatea deplina si nelimitata în aur. Leul este definit numai în aur: 1 leu = 0,3226 grame cu titlu 900‰.

Functionarea acestui sistem a asigurat stabilitatea monetara si reglarea spontana a cantitatii de bani în circulatie.

În circumstantele Primului Razboi Mondial, guvernul solicita BNR, un împrumut pentru a face fata cheltuielilor militare, situatie în care, bancnotele emise, neconvertibile în aur, au reprezentat moneda hârtie, cu valoare nominala.

În anul 1929, unificarea si reforma monetara au reprezentat momentul în care a fost adoptata moneda nationala cu denumirea “leu” si cu definirea legala de 10 miligram aur, iar convertibilitatea bancnotei este limitata si opereaza potrivit sistemului etalon aur – devize.

În circulatie ramân numai bancnotele si monedele din metale obisnuite, fiind eliminate monedele de aur si argint.

În perioada crizei 1929 – 1933 si în cea urmatoare, s-au manifestat efecte puternice care au afectat reforma din 1929; leul se depreciaza accentuat: cererile de devize pentru nevoile statului nu mai pot fi acoperite, preturile înregistreaza cresteri considerabile, procentul de crestere al acestora situându-se la nivelul de 345,6% comparativ cu cel de sporire al masei monetare (306%).

Cel de-al doilea Razboi Mondial antreneaza cheltuieli guvernamentale considerabile (9 miliarde lei în 1940; 95 miliarde lei în 1944), ceea ce justifica masura de deflatie adoptata în decembrie 1944, si concretizata în vânzarea aurului. Astfel a fost retrasa 16% din cantitatea de moneda aflata în circulatie, respectiv 65 miliarde lei. Cu toate acestea, procesul de depreciere al leului a continuat, situatie concretizata în cresterea preturilor (de peste 8.300 ori în 1947 fata de 1938), dar si în devalorizarea fata de dolarul american (de peste 16.500 ori).

În acest context, reforma monetara din anul 1947 a urmarit, în principal, stabilizarea monetara si reglementarea modului de formare al preturilor si tarifelor.

În esenta, aceasta reforma monetara s-a înfaptuit dupa cum urmeaza:

- devalorizarea leului (pâna la 6,6 mg aur);

- punerea în circulatie de bancnote ale BNR;

- schimbarea leilor vechi cu cei noi în functie de un raport de paritate de 1 leu nou la 20.000 lei vechi.

Dintre efectele favorabile ale acestei reforme trebuie semnalat faptul ca a generat o putere de cumparare mai mare a salariilor, a sporit stocul de aur si devize al BNR; a redus cantitatea de moneda în circulatie.

Actul nationalizarii din 1948, a favorizat deprecierea puternica a monedei nationale, ceea ce a necesitat, mai târziu o noua reforma, cea din 1952. Potrivit acesteia, echivalentul în aur al leului este fixat la 0,079346 gr. aur, iar cursurile valutare în raport cu alte monede, au fost determinate pe baza acestei valori paritare.

În anul 1954 s-a procedat la redefinirea continutului în aur al leului (1 leu este egal cu 0,148112 gr aur), fiind ultima definire în aur a monedei nationale.

Dintre momentele mai importante din evolutia BNR, retin atentia urmatoarele: în 1946, BNR devine banca cu unic actionar, statul român; în 1948 si 1970 denumirea oficiala a bancii se modifica potrivit cu titulatura tarii.

În perioada economiei centralizate, rolul BNR a constat în urmatoarele:

- monopolul exclusiv asupra emisiunii monetare si asupra operatiunilor cu aur;

- monopolul asupra încasarii veniturilor statului si a platilor pentru buget;

- rolul de casier general al statului;

- monopolul asupra schimbului valutar;

- stabilirea planului de credite al economiei nationale;

- acordarea de împrumuturi pe termen scurt clientilor bancii; stabilirea balantei de venituri si cheltuieli pentru populatie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Banca Nationala a Romaniei.doc