Caracteristici Calitative ale Situațiilor Financiare

Introducere

Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informaţiei oferite de situaţiile

financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea.

Inteligibilitatea

O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. In acest scop se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligentele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori.

Relevanta

Pentru a fi utile, informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.

Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia încerca să previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunităţi şi de a reacţiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.

Informaţiile despre poziţia financiara sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca bază pentru previzionarea poziţiei şi performanţei

financiare viitoare şi a altor probleme

despre care utilizatorii sunt direcţi

interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor,

precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi ignora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionată, informaţiile nu trebuie să fie sub

forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt

expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionată a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobişnuite, anormale şi cu frecvenţă rară sunt evidenţiate separat.

Pragul de semnificaţie

Relevanta informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. In anumite cazuri natura informaţiei este suficientă prin ea însăşi pentru a determina relevanţa

sa. De exemplu, raportarea unui nou

segment de activitate poate influenţa

evaluarea riscurilor şi a oportunităţilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare, în alte cazuri, atât natura, cât şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principală pe care o întreprindere ar trebui să le deţină pentru a avea o activitate adecvată.

Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării greşite. Astfel pragul oferă mai degrabă o limită decât să reprezinte o caracteristică calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă.

Credibilitatea