Comertul Electronic si Instrumente de Plata

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Comertul Electronic si Instrumente de Plata.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 42 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogdan Capraru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Banci

Cuprins

Introducere - 2 -
Cap. 1 Comerţul electronic – considerente generale - 3 -
1.1 Apariţia şi dezvoltarea Internet-ului - 3 -
1.2 Internet-ul mediu de afaceri - 4 -
1.3 Concepte generale ale comerţului electronic - 6 -
1.3.1 Introducere în comerţul electronic - 6 -
1.3.2 Deosebiri între comerţul electronic şi cel tradiţional - 8 -
1.3.3 Avantajele comerţului electronic - 10 -
1.3.4 Dezavantajele comerţului electronic - 12 -
1.4 Mecanismele comerţului electronic - 13 -
1.4.1 Mecanismul business-to-consumer - 13 -
1.4.2 Mecanismul business-to-business - 14 -
1.5 Frauda în comerţul electronic - 15 -
1.5.1 Măsuri de prevenire a fraudelor prin Internet - 16 -
CAP. 2 Modele ale comerţului electronic - 18 -
2.1. Magazinul electronic – e-Shop - 18 -
2.2. Participarea la licitaţii electronice - e-Auction - 19 -
2.3. Magazinul universal electronic – e-Mall - 19 -
2.4. Achiziţii electronice - e-Procurement - 20 -
2.5. Furnizori de servicii pentru lanţurile valorice value chain service provider - 22 -
2.6. Comunităţile virtuale – virtual communities - 22 -
2.7. Platforma de colaborare - collaboration platforms - 23 -
2.8. Third party marketplace - 24 -
2.9. Brokeraj de informaţii şi alte servicii - 24 -
CAP. 3 Instrumente de plată şi securitatea comerţului electronic - 24 -
3.1. Card-uri bancare clasice şi gradul de securitate al acestora - 25 -
3.2. Card-uri inteligente şi gradul de securitate al acestora - 31 -
3.3. Cecurile electronice şi gradul de securitate al acestora - 33 -
3.4. Sisteme de plăţi bazate pe portofel şi bani electronici - 34 -
3.4.1. Cafe: Card-ul portofel electronic al comunităţii - 34 -
3.4.2. Ecash: Sistem on-line de plată cu monedă electronică - 35 -
3.5. Sisteme de micro-plăţi - 36 -
3.5.1. Millicent - 36 -
3.5.2. Cybercoin - 37 -
Cap. 4 Comerţul electronic în România - 38 -
4.1 Situaţia în România - 38 -
4.2 Site-uri de comerţ electronic în România - 38 -
Concluzii - 41 -
Bibliografie - 42 -

Extras din document

Introducere

În ultimul deceniu, Internetul s-a dezvoltat într-un ritm foarte rapid având un impact major în toate aspectele vieţii economice şi sociale. La fiecare jumătate de an apar schimbări importante încât este imposibil de prevăzut unde se va ajunge în viitor. În prezent, se poate vorbi de o adevărată revoluţie care are loc în comerţ şi în telecomunicaţii.

Comerţul electronic a devenit o parte integrantă din viaţa curentă a multor occidentali datorită comodităţii, eficienţii şi dezvoltării unor soluţii de plată on-line. În România, există încă puţini utilizatori frecvenţi de Internet, iar mulţi dintre aceştia au o oarecare reticenţă faţă de procesarea tranzacţiilor financiare on-line. În ultimii ani, însă, au fost dezvoltate mai multe soluţii de plată on-line, accesibile oricărui ofertant de produse şi servicii prin Internet, ca şi oricărui posibil client, în condiţii de securitate.

Comerţul electronic a încetat să mai fie un vis futuristic. El are loc acum, iar succesele sunt numeroase şi evidente. Comerţul electronic are loc peste tot în lume, fiind în esenţă global atât ca şi concept cât şi ca realizare, foarte rapid şi urmând îndeaproape dezvoltarea exponenţială a Internet-ului şi World Wide Web-ului. Impactul comerţului electronic asupra firmelor şi asupra societăţii va fi deosebit atât ca întindere cât şi ca intensitate. În ceea ce priveşte impactul asupra firmelor, comerţul electronic oferă ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a pieţelor sau crearea de noi pieţe. Iniţiativele de comerţ electronic pot genera scăderi ale costurilor, creşteri ale veniturilor şi eficienţă operaţională pentru companiile care urmăresc să dobândească un avantaj în mediul economic competitiv din zilele noastre.

Cap. 1 Comerţul electronic – considerente generale

Putem spune despre Internet că este un set de protocoale de comunicaţie, de modalităţi de utilizare şi funcţii executate, o bibliotecă imensă de informaţii disponibile sau o modalitate de a „lega” oamenii din întreaga lume, reprezentând o „reţea a reţelelor”, care „acoperă” zonele întinse ale planetei. Internet-ul este alcătuit dintr-un număr mare de reţele interconectate care au în comun utilizarea unor protocoale specifice. Transferul de informaţii se face folosind diverse legături între reţele şi diferite protocoale. În concluzie Internet-ul este o reţea globală de calculatoare.

Am putea defini internet-ul astfel: o reţea de reţele folosită şi dezvoltată de o comunitate extinsă de oameni, care au acces la o mulţime vastă de resurse puse la dispoziţie prin intermediul ei.

1.1 Apariţia şi dezvoltarea Internet-ului

Chiar dacă spunem despre Internet că este o concepţie nouă el a apărut în anul 1958, în SUA, când Departamentul de apărare a fondat ARPA (Advanced Research Project Agency), o agenţie ale cărei cercetări se axau pe tehnologii de reţea şi telecomunicaţii.Următorul stadiu de evoluţie a avut loc în anul 1969, când s-a creat prima reţea (ARPANET) formată din noduri plasate în patru mari universităţi americane. Prima demonstraţie publică ARPANET a avut loc în anul 1972, la Conferinţa Internaţională de Calculatoare şi Telecomunicaţii.

Din 1980 Internet-ul, influenţat şi de dezvoltarea puternică a tehnicii de calcul, depăşeşte graniţele creuzet-ului unde s-a născut, moment favorizat de faptul că din ce în ce mai multe corporaţii au început să se implice în dezvoltarea şi utilizarea acestui nou mod de comunicare şi acces la informaţii. Din 1990 Internet-ul depăşeşte aria academică: oamenii obişnuişi au început să folosească Internet-ul pentru orice se baza pe un suport de comunicare - de la mesaje personale la tranzacţii comerciale, de la scopuri informaţionale până la cumpărături. Din 2000, aproape toată lumea, vorbind în termeni geografici, tehnologici, socio-economici, etc., are acces la Internet.

În anul 1992 , CERN (Centrul European de Cercetări Nucleare) a pus la dispoziţia publicului primul browse - o interfaţă WWW (World Wide Web) pentru accesarea documentelor de pe server-e, în versiune linie de comandă. Crearea de către Marc Andreseen, în SUA a primului browser, Mosaic, şi distribuirea gratuită a acestuia pe Internet în anul 1993 au constituit „scânteia” care a provocat explozia Web-ului; la sfârşitul anului existau deja 500.000 de servere Web.

Dezvoltarea Internet-ului în anii 2000 a depăşit orice previziuni, existând în jur de 12 milioane de calculatoare conectate la el şi peste 600 milioane de utilizatori. Creşterea exponenţială a numărului calculatoarelor conectate scoate în evidenţă evoluţia deosebit de rapidă a Internet-ului, remarcându-se o creştere importantă şi în ceea ce priveşte numărul de utilizatori.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comertul Electronic si Instrumente de Plata.doc

Alte informatii

FEAA - disciplina Sisteme si operatiuni bancare