Controlul Financiar Ulterior de Gestiune

Cap.1 Organizarea şi programarea

controlului financiar ulterior de gestiune

Controlul este o activitate preponderent practică şi identifică căile de atingere a obiectivelor propuse cu ajutorul unei metodologii adecvate. În practica controlului financiar de gestiune, s-au cristalizat metode şi tehnici specifice în vederea exercitării acestuia cu succes.

Controlul financiar ulterior este un instrument specific de urmărire a întregului proces de utilizare a mijloacelor materiale băneşti, în toate fazele de producţie şi circulaţie, exercitate de către organele financiare specializate. Controlul financiar ulterior reprezintă un mijloc important pentru identificarea deficienţelor şi de stabilire a măsurilor pentru întărirea disciplinei financiare, de îmbunătăţire a muncii de prevenire, descoperire şi recuperare a pagubelor, precum şi tragere la răspundere a celor vinovaţi de încălcarea legalităţii .

Controlul financiar ulterior se exercită după desfăşurarea activităţilor sau operaţiunilor economico-financiare cu privire la gestiunea patrimoniului şi are ca principale obiective următoarele:

- respectarea legislaţiei şi a disciplinei financiare;

- evitarea paralelismelor şi a suprapunerilor;

- identificarea aspectelor esenţiale ale unităţilor verificate;

- controlul gestionar asupra mijloacelor materiale şi băneşti;

- analiza rezultatelor economico-financiare.

Datorită caracterului complex al controlului financiar ulterior este necesar programarea şi organizarea lui, pentru a asigura ordinea în activitatea de control, a rezolva, în toată complexitatea, problematica pusă în faţa controlorilor şi a conferi eficienţă activităţii de control financiar.

Programarea activităţii de control are în vedere deciziile cu privire la îndrumarea controlului într-o anumită direcţie pentru:

- a stabili prin documente anumite obiective şi termene de realizare;

- a preciza sarcinile concrete ce revin organelor de control;

- a controla modul cum sunt duse la îndeplinire sarcinile trasate;

- a stabili măsurile necesare realizării lor.

În legătură cu controlul financiar de gestiune, este important să subliniem următoarele aspecte :

• Controlul financiar de gestiune se efectuează cel puţin o dată pe an. În cazul unor unităţi şi gestiuni materiale reduse ca volum, conducătorii ministerelor, ai departamentelor celorlalte organisme centrale, ai prefecturilor, ai primăriei municipiului Bucureşti şi ai regiilor pot aproba ca acestea să fie controlate la o perioadă mai mare de un an, dar nu mai târziu de o dată la doi ani;

• Controlul se efectuează în totalitate sau prin sondaj, în raport cu volumul, valoarea şi natura bunurilor, posibilităţilor de sustragere, condiţiile de păstrare şi gestionare, precum şi de frecvenţa abaterilor constatate anterior, cuprinzându-se un număr reprezentativ de repere şi documente care să permită tragerea unor concluzii temeinice asupra respectării actelor normative din domeniul financiar, contabil şi gestionar.

În cazul constatării de pagube, controlul se va extinde asupra întregii perioade, în care, potrivit legii , pot fi luate măsuri de recuperare a acestora şi de tragere la răspundere a persoanelor vinovate.

Controlul financiar de gestiune se organizează de către:

- Ministerele şi celelalte organe centrale pentru controlul financiar de gestiune al unităţilor economice şi bugetare subordonate, al gestiunilor proprii, precum şi al organizaţiilor obşteşti pe care le subvenţionează sau le îndrumă.

Se organizează pentru:

- Controlul patrimoniului propriu;

- Controlul veniturilor realizate şi a cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate de către instituţiile de stat subordonate lor;

- Controlul legalităţii şi eficienţei cheltuirii fondurilor de către regiile autonome din profilul lor de activitate.

- Regiile şi societăţile comerciale pentru verificarea patrimoniului lor şi a subunităţilor din structura lor organizatorică. Se organizează pentru:

- Controlul gestiunii proprii;

- Controlul anual de fond al uzinelor, fabricilor, serviciilor, sucursalelor şi altor subunităţi din structura lor organizatorică.

- Prefecturile şi primăriile municipale şi orăşăneşti şi cea a Municipiului Bucureşti, pentru controlul financiar de gestiune al unităţilor economice şi bugetare subordonate, precum şi a gestiunilor proprii.

- În sistemul bancar.

Controlul financiar de gestiune funcţionează în compartimente diferite ce se află în subordinea directă a conducerii din fiecare unitate patrimonială, respectiv, a ordonatorilor de credite principali, secundari şi terţiari, în cazul administraţiei de stat şi instituţiilor publice, a directorilor generali, în cazul regiilor autonome, precum şi a directorilor din sucursalele judeţene ale societăţilor bancare. Aceste compartimente sunt încadrate cu revizori contabili care au sarcini exclusive de efectuare a controlului la termenele şi condiţiile stabilite de lege.

Pe baza actelor de control întocmite, şeful compartimentului de control financiar de gestiune, prezintă conducerii unităţii în care funcţionează concluziile controlului efectuat, împreună cu măsurile ce se propun a fi luate în continuare în vederea înlăturării abaterilor şi a tragerii la răspundere a celor care au săvârşit neregulile, au produs pagube sau au comis infracţiuni.

Controlul financiar de gestiune se efectuează de salariaţi cu studii economice, superioare sau medii, în funcţie de volumul şi de complexitatea lucrărilor, ţinându-se cont şi de o anumită experienţă.

Nu pot fi împuternicite să exercite controlul financiar de gestiune persoanele aflate în curs de urmărire penală, de judecată sau care au fost condamnate, chiar dacă au fost graţiate, pentru fapte privitoare la abuz în serviciu, fals, uz de fals, înşelăciune, dare sau luare de mită şi alte infracţiuni prin care s-au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice .