Direcția strategică a Băncii Mondiale

Problema reducerii sărăciei şi a realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului este enormă.

In ciuda progreselor mari realizate in reducerea sărăciei in ultimele două decenii - sărăcia a scăzut cu 200 milioane de oameni in ultimele două decenii Pe parcursul următorilor 50 de ani, se prevede o creştere a populaţiei lumii de la şase la nouă miliarde, aproape 95 la sută din acea creştere fiind in ţările in curs de dezvoltare.

Obiectivele

2002 la Intrunirea la Nivel Inalt pentru Mileniu a Naţiunilor Unite, reprezintă un nivel deObiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (MDG) stabilite de 189 de naţiuni in inţelegere fără precedent in ceea ce priveşte cerinţele unei reduceri de durată a sărăciei. Obiectivele stabilesc ţinte specifice pentru atingerea cărora intreaga comunitate de dezvoltare va depune eforturi - atat donatorii cat şi beneficiarii:

1. Eradicarea sărăciei crunte şi a foamei;

2. Realizarea invăţămantului primar universal;

3. Promovarea egalităţii intre sexe şi emanciparea femeii;

4. Reducerea mortalităţii infantile;

5. Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli;

6. Asigurarea unui mediu inconjurător durabil;

7. Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare;

In momentul de faţă, se pare că primul obiectiv - acela de a reduce la jumătate numărul populaţiei care trăieşte intr-o sărăcie cruntă intre 1990 şi 2015 şi imbunătăţirea accesului la apă potabilă - va fi realizat. Dar aceste date reflectă mediile globale, rezultatele reale fiind inegale la nivel mondial şi extrem de slabe in Africa.

Ultimul obiectiv defineşte printre altele rolul donatorilor şi al beneficiarilor. Intrunirile mondiale la nivel inalt recente - inclusiv Conferinţa Internaţională pentru Finanţarea Dezvoltării din Monterrey din 2002 şi Intrunirea Mondială la Nivel Inalt pentru Dezvoltare de Durată din Johannesburg - au evidenţiat apariţia unei noi paradigme, prin care ţările dezvoltate au recunoscut nevoia reducerii barierelor comerciale, a creşterii asistenţei şi a uşurării poverii datoriilor. Atingerea obiectivelor va necesita, de asemenea, acţiuni autentice ale multor ţări in curs de dezvoltare in direcţia instituirii unor politici economice sănătoase, fără corupţie, şi a administrării cu eficacitate a sectorului public, precum şi un mediu care să stimuleze investiţiile private.

Rolul Băncii Mondiale

Banca Mondială susţine atat ţările dezvoltate, cat şi pe cele in curs de dezvoltare prin imprumuturi, garanţii, activităţi de analiză şi consultanţă, asistenţă pentru reducerea datoriei, intărirea competenţelor şi monitorizarea globală şi susţinerea cauzei lor.

- Strategia de reducere a sărăciei a Băncii Mondiale este bazată pe construirea unui climat de investiţii şi pe investiţii in cei săraci.

O Lucrare Cadru Strategic din 2001 identifica cei doi poli in jurul cărora işi va orienta banca activităţile de imprumuturi, de asistenţă şi de creare a competenţelor in scopul atingerii MDG-urilor: construirea unui climat orientat spre investiţii, locuri de muncă şi creştere de durată, precum şi investirea in cei săraci şi imputernicirea lor pentru a participa la dezvoltare.

Primul pol este bazat pe dovezi potrivit cărora dezvoltarea cu cel mai mare succes este cea condusă de sectorul privat, dar facilitată de un tip de guvernare care creează un mediu propice activităţii intreprinzătorilor şi activităţilor economice şi care oferă infrastructură, capital uman, precum şi un sistem juridic şi judiciar adecvat.

Al doilea pol reflectă importanţa sănătăţii şi a invăţămвntului şi a reducerii vulnerabilităţii la şocuri atunci cand săracii iau parte şi contribuie la crearea oportunităţilor economice.

Şapte zone cheie. La inceputul lui 2003, managementul Băncii a specificat şapte zone de concentrare specială: Invăţămвnt pentru Toţi, HIV/SIDA, sănătatea mamei şi a copilului, sursele de apă şi canalizarea, climatul de investiţii şi finanţe, comerţul şi durabilitatea mediului inconjurător.

Aceste zone - definite ca avand o importanţă critică in toate regiunile care primesc finanţarea Băncii - sunt cele in care Banca incearcă să işi mărească impactul in viitorul apropriat. Această inseamnă mai multe programe de creare a competenţelor şi mai multe procese cu desfăşurare mai rapidă, precum şi finanţarea tradiţională şi acordarea de subvenţii. Cand a fost fondată Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare in 1944, "dezvoltarea" se afla oarecum in planul indepărtat. Principala funcţie de atunci a Băncii era reconstrucţia Europei după război.

După cel de-al doilea război mondial, a fost transpus in practică principiul ca ţările bogate să acţioneze pentru imbunătăţirea standardelor de viaţă in ţările sărace. In deceniile care au urmat, inţelegerea comunităţii internaţionale a interdependenţei dintre reducerea sărăciei şi creşterea economică a evoluat, incluzand parteneriate intre sectorul public şi cel privat, participare, imputernicire şi guvernare.