Impactul TVA asupra Activității Economice

IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITĂŢII ECONOMICE

1. ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA TVA

Codul fiscal defineşte taxa pe valoare adăugată ca fiind un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. Din acestă definiţie rezultă că o carcateristică a taxei pe valoare adăugată este faptul că reprezintă un impozit indirect, adică un impozit general de consum, care se stabileşte asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri sau prestării de servicii efectuate cu plată, precum şi importul de bunuri, fiind suportat de consumatorul final.

Până în iulie 1993, impozitul pe circulaţia mărfurilor a deţinut locul principal în cadrul impozitelor indirecte. În alte ţări acest impozit este numit cifra de afaceri( taxa generală pe vânzări ) şi a fost instituit după primul război mondial fiind aşezat asupra deverului total al întreprinderilor industriale şi comerciale.

Dacă se are în vedere veriga la care se încasează, impozitul pe cifra de afaceri poate fi cumulativ (multifazic) sau unic (monofazic).

Impozitul cumulativ constă în impunerea mărfurilor la toate verigile prin care acestea trec de la producător până când ajung la consumator, ceea ce determină încasarea unui impozit cu atât mai mare cu cât marfa trece prin mai multe verigi. Acest impozit mai poartă numele de “impozit în cascadă” sau “în piramidă”.

Impozitul unic (monofazic) constă în încasarea lui o singură dată indiferent prin câte verigi trece marfa până când ajunge la consumator. Acest impozit se încasează fie la vânzarea mărfurilor de către producător purtând numele de taxă de producţie, fie la vânzarea mărfurilor prin comerţul cu ridicata sau cu amănuntul când poartă numele de impozit pe circulaţie sau impozit pe vânzare.

Dacă se ţine seama de baza de calcul, impozitul pe cifra de afaceri poate avea forma impozitului pe cifra de afaceri brută şi a impozitului pe cifra de afaceri netă. În primul caz impozitul se determină prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii totale a mărfurilor vândute, ceea ce însemnă că de fapt se calculează impozit şi asupra impozitelor plătite la verigile anterioare, ducând la o fiscalitate ridicată. În al doilea caz, impozitul se calculează numai asupra diferenţei între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, adică numai asupra valorii adăugate, ceea ce este mai echitabil.

Datorită efectelor sale negative, impozitul pe circulaţia mărfurilor a fost în repetate rânduri dezbătut şi criticat în literatura de specialitate; ca urmare s-a ajuns la concluzia înlocuirii sale cu taxa pe valoarea adăugată, care iniţial a purtat numele de impozit pe cifra de afaceri netă.

Denumirea de taxă pe valoare adăugată este inadecvată, deoarece taxa nu trebuie confundată cu impozitul. Apoi, nu în toate cazurile este vorba de valoare adăugată, ci uneori numai de preţ adăugat, astfel denumirea cea mai corectă ar fi aceea de impozit pe cifra de afaceri netă.

Taxa pe valoare adăugată este practic un impozit indirect nou pe plan mondial, experimentat şi adoptat iniţial în Franţa din iniţiativa lui M. Lauré în anul 1954. În anii următori această taxă s-a extins în mai multe ţări din Europa, America Latină, Africa etc.

Taxa pe valoare adăugată nu se aplică în S.U.A. şi Australia, care practică un sistem de impozitare asupra vânzărilor.

La propunerea Comisiei Financiare a Comunităţii Europene, taxa pe valoare adăugată a fost adoptată la 1 ianuarie 1970 de către toate ţările Pieţei Comune, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor care conduce la impunerea în “cascadă”.

Taxa pe valoare adăugată este de fapt un impozit indirect asupra consumului, cu caracter general, calculată şi aplicată în fiecare stadiu al circuitului bunurilor şi serviciilor de la producţia primară până la stadiul consumului final. La fiecare stadiu al circuitului economic, taxa pe valoare adăugată se încasează prin includerea ei în preţul de vânzare, astfel are loc creşterea corespunzătoare a acestui preţ.

Taxa pe valoare adăugată se aplică o singură dată produselor, indiferent dacă sunt bunuri de consum sau mijloace de producţie, ca şi executărilor de lucrări şi prestări de servicii.

Practic, aceasta se aplică numai asupra diferenţei dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, respectiv numai asupra a ceea ce se numeşte valoare adăugată, de către fiecare agent economic participant la procesul de producţie şi de circulaţie a mărfii respective.

Acest tip de impozit indirect înlocuieşte impozitul pe circulaţia mărfurilor care prezintă unele inconveniente. În primul rând, aşezarea acestui impozit se făcea pe produs, pe diferitele trepte ale desfăşurării ciclului economic, fapt ce determină calcularea lui în cascadă, aplicându-se din treaptă în treaptă, pe măsură ce un produs parcurgea mai multe stadii în diferite societăţi comerciale în vederea realizării, începând de la materia primă, semifabricate şi până la obţinerea produsului finit. Prin urmare, cu cât acest circuit este mai lung, cu atât acest impozit, aplicându-se pe fiecare treaptă, devenea mai mare. În al doilea rând, impozitul pe circulaţia mărfurilor se prezintă într-o structură de mai multe cote diferenţiate, ceea ce complica munca de calculare şi de verificare. Majoritatea ţărilor cu economie de piaţă avansată au înlocuit impozitul pe circulaţia mărfurilor cu taxa pe valoare adăugată.

Taxa pe valoare adăugată prezintă următoarele caracteristici:

- Caracter universal - se aplică asupra tuturor bunurilor, lucrărilor şi serviciilor din economie.

- Neutralitate – afectează preţul final al unui bun sau serviciu, în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul de operaţiuni care preced livrarea la consumatorul final.

- Transparenţă – permite fiecărui cetăţean sau patron să cunoască exact şi concret care este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce-i revine.

- Unicitate – taxa este aceeaşi ca mărime,indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primă până la produsul finit respectiv, pe la câţi agenţi economici trece până se obţine o anumită marfă, ceea ce înseamnă că nu depinde de mărimea (fazele) circuitului economic şi evită cumulul impozitării.