Mutații în sistemul bancar românesc în perspectiva integrării europene

CAP. I Sistemul bancar românesc în contextul integrării României în

Uniunea Europeana.

Pentru a se adapta condiţiilor impuse de procesul integrării în Uniunea Eropeană, sistemul bancar românesc suferă o serie de transformări în ceea ce priveste legislaţia bancară cât şi schimbări de structură şi operaţionale.

Progresele înregistrate de sistemul bancar românesc pe parcursul tranziţiei la economia de piaţă au fost însemnate, băncile adoptând strategii bancare care să le îmbunătăţească performanţele, adaptându-se treptat creşterii concurenţei.

Din punct de vedere al gradului de dezvoltare şi al performanţei sistemul bancar românesc mai are mult de parcurs pentru a ajunge din urmă băncile din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Astfel perspectivele integrării ţării noastre în Uniunea Europeana vor avea un impact substanţial asupra structurii sistemului bancar şi se v-a manifesta în următoarele direcţii: creşterea capitalului privat, în special cel străin şi intensificarea concurenţei; diversificarea serviciilor de retail banking; consolidarea structurii de tip supermarket financiar; cresterea gradului de concentrare a capitalurilor şi a activelor bancare.

1.1. Rolul Bãncii Naţionale a României în procesul integrării europene.

Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât în municipiul Bucureşti, cât şi în alte localităţi din ţară.

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Astfel principalele atribuţii ale BNR sunt:

• elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

• autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;

• emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

• stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;

• administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Perspectiva integrării României în Uniunea Europeană cere o politică monetară adecvată, care trebuie apropiată de politica monetară a Băncii Centrale Europene. Astfel pentru Banca Centrală Europeana cât şi pentru Băncile Centrale din statele membre principalul obiectiv de politică monetară urmărit este menţinerea stabilităţii preţurilor şi trebuie să sprijine politica economică generală a Uniunii Europene, asta doar în independenţă absolută faţă de instituţiile comune la nivel european, cât şi în colaborarea cu autorităţile naţionale centrale şi cu cele organizate la nivel local sau regional. Conceptual independenţei băncii centrale îşi găseste o tratare argumentată atât pe considerente teoretice şi argumente de eficienţă economică pentru întreaga societate cât şi pe aspecte practice, rezultate din practica socială care a demonstrate că o bancă centrală independentă constituie o garanţie a evoluţiei unei economii de piaţ.

Pentru adoptarea actualului statut al BNR, a fost o prioritate absolută adaptarea prevederilor interne la prevederile europene în materie de legislaţie bancară.

Pentru îndeplinirea angajamentelor rezultate din acorduri, tratate, convenţii la care România este parte, Banca Naţională a României colaborează cu autorităţile din ţară şi din străinătate prin furnizarea de informaţii, adoptarea de măsuri corespunzătoare sau în orce alt mod compatibil cu Legea nr.312/2004.

În scopul aplicării prevederilor din legislaţia privind activitatea bancară, referitoare la colaborarea cu autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene, rolul BNR este de a asigura condiţiile necesare pentru realizarea schimbului de informaţii cu aceste autorităţi. Informaţiile care vor fi furnizate autorităţilor competente din statele membre vor face obiectul cerinţelor referitoare la secretul profesional.

Începând cu data aderării României la Uniunea Europeana, prin modificările importante aduse de noul statut al BNR, se interzice acesteia de a achiziţiona de pe piaţa primară creanţe asupra statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat atât asupra celor din tară cât şi asupra celor din statele membre.

Cu privire la regimul rezervelor minime obligatorii, legea cuprinde aceleaşi prevederi, cu completarea că se calculează şi se percep dobânzi penalizatoare la nivelul stabilit de Banca Naţională a României pentru neândeplinirea ceriţelor privind nivelul rezervelor minime obligatorii.