Organizarea si Functionarea Pietei Financiare din Slovenia

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Organizarea si Functionarea Pietei Financiare din Slovenia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Capraru, Bogdan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Banci

Cuprins

CUPRINS
Capitolul 1. Piaţa bancară din Slovenia / pag. 2
Capitolul 2. Piaţa titlurilor de valoare (Bursa de Valori din Ljubljana) / pag. 4
2.1. Regulile Bursei de Valori Ljubljiana / pag. 5
2.3. Activităţi internaţionale ale Bursei de Valori din Ljubljana / pag. 6
2.4. Structura organizatorică a Bursei de Valori din Ljubljana / pag. 7
2.4. Indici bursieri- Bursa de Valori din Ljubljana / pag. 11
Capitolul 3. Piaţa asigurărilor din Slovenia / pag. 15
Bibliografie

Extras din document

CAPITOLUL 1. PIAŢA BANCARĂ DIN SLOVENIA

Piaţa financiară, mai mult sau mai puţin dezvoltată, există în orice economie de piaţă şi reprezintă locul unde se întâlneşte oferta cu cererea de fonduri financiare.

Piaţa financiară este formată din următoarele componente: piaţa bancară, piaţa titlurilor financiare şi piaţa asigurărilor.

Sistemul bancar sloven este organizat pe două trepte: pe prima se află banca centrală (Banca Naţională a Sloveniei), iar pe treapta a doua se află băncile comerciale.

Întregul sistem bancar este supravegheat şi reglementat de Banca Sloveniei.

Banca Sloveniei este banca centrală a Republicii Slovenia. Aceasta a fost înfiinţată la 25 iunie 1991 prin adoptarea Actului Băncii Sloveniei.

Ca bancă centrală, principalul ei obiectiv este menţinerea stabilităţii preţurilor.

Funcţiile băncii centrale din Slovenia sunt următoarele:

• co-gestionează rezervele valutare oficiale ale statelor membre, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;

• promovează buna funcţionare a sistemelor de plăţi;

• emisiunea monetară;

• formularea şi implementarea politicii monetare comune;

• depozitarea şi administrarea rezervelor valutare ale ţării;

• acţionează ca trezorier al statului;

• acordarea şi revocarea licenţelor instituţiilor de credit şi a permisurilor de înfiinţare şi funcţionare a sucursalelor şi agenţiilor instituţiilor de credit străine, supervizând activitatea lor;

• dezvoltarea şi administrarea unui sistem de transfer interbancar de fonduri şi stabilirea condiţiilor de participare la sistem.

La sfârşitul anului 2009 existau 19 bănci funcţionale în Slovenia, din care 8 erau subsidiare, trei sucursale ale băncilor străine, şi trei bănci de economii. Băncile au reprezentat 99.2% din sector la sfârşitul anului 2009. Numărul de instituţii de credit a crescut cu una în anul precedent. La sfârşitul anului 2009, existau opt bănci subsidiare şi trei sucursale ale băncilor străine care erau cu acţionariat majoritar străin, o bancă cu acţionariat intern şi nouă bănci cu acţionariat majoritar intern.

Proporţia capitalului sistemului bancar reprezentat de nerezidenţi în 2009 a scăzut cu 1.6 puncte procentuale pe anul 2008, la 36.6%. Numărând doar non-rezidenţi care deţin mai mult de 50% din capitalul social într-o bancă individual, cifra este de 26.8%. Proporţia deţinută de nerezidenţi măsurată în active totale a fost cu 2.9 puncte procentuale mai mare decât proporţia măsurată la 31 decembrie 2009. Partea Guvernului măsurată pe piaţa de capital a crescut uşor anul trecut, pentru a ajunge la 20.5% până la sfârşitul anului.

CAPITOLUL 2. PIAŢA TITLURILOR DE VALOARE (BURSA DE VALORI DIN LJUBLJANA)

Slovenia se remarcă printre ţările postsocialiste din spaţiul central-european ca fiind prima care a redeschis bursa de valori – Bursa de Valori Ljubljana – la 26 decembrie 1989, cu începerea efectivă a tranzacţiilor din 29 martie 1990.

În 2009, LJSE a devenit membru al CEESEG, care include Bursa de Valori din Viena, Bursa de Valori din Budapesta şi Bursa de Valori din Praga.

Ca o particularitate, trebuie semnalat că până la 14 decembrie 1995 bursa slovenă nu a fost complet informatizată. Abia începând cu 8 decembrie 1993 fusese introdus un sistem electronic de tranzacţionare, care funcţiona câte trei zile pe săptămână, în paralel cu clasicul ring de tranzacţionare cu care demarase activitatea în 1990.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea si Functionarea Pietei Financiare din Slovenia.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ‘’AL.I.CUZA’’ IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR MASTER: BĂNCI ŞI PIEŢE FINANCIARE