Platile cu Numerar

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Platile cu Numerar.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Banci

Extras din document

forma banilor metalici iar mai tarziu a banilor de hartie. Aparitia banilor de cont a redus treptat importanta numerarului, iar astazi asistam la intrarea in circuitele de plati a banilor electronici care au accentuat aceasta tendinta. Cu toata aceasta evolutie a semnelor monetare, numerarul continua sa joace un rol important in circulatia monetara.

2.1 NUMERARUL CA INSTRUMENT DE PLATA

Functia banilor de instrument de plata se realizeaza prin intermediul monedei. Aceasta se prezinta sub doua forme, moneda efectiva (numerar) si moneda scripturala (de cont). Indiferent de forma monedei, unitatea monetara este denumita moneda de baza, iar submultiplii acesteia moneda divizionara si multiplii moneda multipla. Totalitatea monedei aflata in circulatie constituie masa monetara. In functie de gradul de lichiditate, masa monetara se poate diviza in mai multe componente numite lichiditati primare, secundare, tertiare etc. Cel mai frecvent se foloseste structurarea pe doua mari componente: M1 = numerar + depozite la vedere si poarta denumirea de masa monetara propriu-zisa si M2 = M1 + depozite bancare la termen si alte tipuri de depozite pe termen lung si poarta numele de cvasi moneda. Dupa cum se poate deduce, masa monetara se afla aproape in intregime in mainile bancilor, respectiv ale bancii centrale in ce priveste circulatia bancnotelor si ale bancilor comerciale pentru circulatia banilor de cont.

In circulatie, numerarul se afla sub forma monedei metalice si a bancnotei, detinute de agentii economici, diverse entitati si populatia. In Romania moneda de baza este leul, divizionara banul – 1, 5, 10, 50 bani - iar cea multipla 1, 5, 10, 50, 100 si 500 lei.

Monedele metalice sunt piese din diverse metale care se prezinta sub forma circulara de disc plat si servesc ca mijloc de plata, de circulatie si uneori de tezaurizare. Pe fata (avers) si pe spate (revers), moneda are cate un desen in relief (efigie) si inscriptii (legende), iar pe muchie zimti sau inscriptii. In perioada timpurie a banilor, monedele erau confectionate din metale pretioase – aur, argint – si valoarea nominala era egala cu valoarea proprie, nefiind necesara garantia unei autoritati. Moneda timpurie circula in virtutea unui “efect de cantarire” in sensul ca putea fi topita si vanduta ca metal pretios la aceiasi valoare. Treptat, are loc subparizarea valorii monedelor, adica inlocuirea metalului pretios cu un alt metal de valoare inferioara pe care se imprima insa

valoarea nominala si semnul entitatii centrale care asigura garantia monedei. In prezent, monedele se fac din aliaje de metale, fara valoare intrinseca in metal pretios, avand inscrise valoarea si semnul bancii centrale.

Bancnotele sunt bani de credit emisi de banca centrala si garantati de aceasta. La inceput bancnotele erau sub forma politelor eliberate de banci pentru depozitele de monezi sau lingouri de aur si care se restituiau bancii la inapoierea depozitului. Cu timpul, efectele comerciale au iesit din circulatia comerciala si au intrat in circulatia generala ca semne de credit, functionand ca mijloc de plata. Acestea aveau asigurata convertibitatea in aur sau argint pe baza stocurilor detinute de banca centrala. Cerintele de bani tot mai multi au dus la pierderea convertibilitatii, iar bancnota a devenit o moneda de hartie (fiduciara) care circula pe baza increderii in banca centrala.

Numerarul reprezinta forma cea mai lichida dintre toate instrumentele de plata si datorita acestei caracteristici s-a mentinut in toate etapele evolutiei societatii de la aparitia banilor pana in prezent. Potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene, in tarile Uniunii Europene numerarul detinea in anul 2001 intre 5,7% si 38,8% din masa monetara M1 si intre 2,0% si 9,7% din PIB. In Romania, in acelasi an, numerarul detinea 55,4% din M1 si 3,1% din PIB.

Preferinta pentru numerar se manifesta in principal la populatie si este determinata de anumiti factori: are putere liberatorie imediata cu care se poate stinge orice obligatie de plata; detine calitatea lichiditatii in cel mai inalt grad fata de orice alte active; nu necesita costuri de negociere si tranzactii ca alte active financiare; este un mijloc de plata general, acceptabil de toti membrii comunitatii de plati; aria de folosire este nelimitata geografic in ce priveste procurarea bunurilor si plata serviciilor de mica valoare. Preferinta pentru numerar este data si de conditiile specifice dintr-o tara sau alta. De exemplu, tari ca Grecia, Spania, Austria, Italia care au o industrie a turismului puternic dezvoltata au si un grad mai mare de tranzactii in numerar pentru a satisface cerintele destul de diversificate ale turistilor. De asemenea, tarile orientale cu bazare, piete alimentare in aer liber, comert stradal au o circulatie a numerarului destul de intensa. La aceasta se adauga si traditia, cultura bancara, care influenteaza substantial comportamentul uman si prin acesta circuitul banesc. In ce priveste agentii economici, preferinta pentru numerar se manifesta in deosebi la unitatile mici care se aprovizioneaza cu cantitati reduse de marfuri si de multe ori ocazional iar veniturile sunt modeste. La agentii mai mari, preferinta este pentru o lichiditate confortabila de alt gen care sa le permita sa faca fata unor situatii neprevazute si mai putin catre numerar.

Folosirea numerarului are insa si unele dezavantaje, astfel: banii pastrati sub forma de numerar nu aduc venituri, deci randamentul este zero; tranzactiile

Fisiere in arhiva (1):

  • Platile cu Numerar.doc

Alte informatii

Platile cu numerar.Casieria bancara