Resursele Atrase

1. Componenţa resurselor atrase ale băncii.

Resursele atrase reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti, ce necesită rambursare, utilizate de către bancă pentru realizarea operaţiunilor sale active. Operaţiunile bancare se bazează, în principiu, pe resursele atrase, fapt pentru care băncile ofera clienţilor lor o gamă largă de instrumente de economisire în funcţie de:

- perioada de constituire a depozitelor;

- concurenţa existentă pe piaţa interbancară;

- structura şi veniturile populaţiei;

- factorii economici.

Resursele atrase reprezintă disponibilităţi în lei şi în valută, aflate în conturile curente sau în conturile de depozit ale clienţilor, astfel, toate disponibilităţile clienţilor aflate în aceste conturi la bănci intră în categoria depozitelor. Totodată, banca se poate împrumuta pe piaţa interbancară, la Banca Centrală sau pe piaţa de capital sub formă de plasamente de obligaţiuni, cambii bancare sau certificate de deposit. Şi acestea sunt resurse atrase, idem depozitelor, mobilizate de către bancă pentru a finanţa plasamentele sale sub formă de credite sau investiţii în valori mobiliare, emise de terţi.

Ponderea esenţială în totalul resurselor bancare o deţin ce le atrase, care variază mult de la bancă la bancă. Odată cu evoluţia relaţiilor de piaţă structura resurselor atrase s-a modificat considerabil, lucru determinat de apariţia unor metode noi, netradiţionale de acumulare a resurselor monetare temporar libere de la persoanele fizice şi juridice.

Clasificarea resurselor atrase.

În practica bancară internaţională toate resursele atrase după sursa de provinienţă sunt grupate în :

- Depozitare;

- Nondepozit.

Cota principală a resurselor atrase o constituie depozitele, resursele monetare depuse la bancă de clienţi- persoane fizicce şi juridice în diferite tipuri de conturi şi utilizate de către aceştea în conformitate cu regimul contului şi reglementările banncare.

Resursele nondepozit reprezintă resursele pe care banca le obţine sub formă de împrumuturi sau din vânzarea creanţelor proprii pe piaţa monetară sau cea a capitalului ( alte împrumuturi, credite, preluate de bancă de la Banca Centrală, alte bănci, organizaţii internaţionale precum şi mijloace băneşti colectate prin emisiunea certificatelor de credit şi a obligaţiunilor).

Resursele nondepozit diferă de cele depozitare prin următoarele:

- Poartă caracter impersonal, nu se asociază cu un client anume, fiind procurate pe piaţă în condiţii de concurenţă;

- Iniţiativa atragerii acestor resurse aparţine băncii.

Resursele nondepozit sunt utilizate în special de băncile mari. De regulă, resursele nondepozit sunt de valori mari ,din care cauză sunt considerate operaţiuni cu ridicata (en-gross).

După termen:

a) La termen – sunt resursele la care e cunoscută data rambursării;

b) La vedere - nu este cunoscută data rambursării.

După cost:

a) Resurse plătibile – resurse bonificate cu dobândă;

b) Resurse neplătibile – nu achită banca dobânda(contul de decontare).

Rolul resurselor atrase:

- Finanţează activitatea băncii;

- Stau la baza exercitării funcţiei principale a băncii şi anume atragerea depozitelor;

- Formează imaginea băncii.

2. Resursele depozitare şi rolul lor la formarea resurselor atrase. Depozitele reprezintă cuantumul major al resurselor atrase ale băncii care sunt atrase de ea cu obligaţia de a le rambursa în anumite condiţii de termen şi plată. Depozitele au următoarele caracteristici specifice:

- Reprezintă capacitatea de exercitare a băncii, a funcţiei sale, funcţia de depozitare;

- Formează gradul de încredere a populaţiei în bancă;

- Nu sunt garantate de bancă din această cauză acordă dreptul de premţiune, adică în caz de faliment al băncii, deponenţii sunt rambursaţi primii;

- Stau la baza formării relaţiei dintre bancă şi client;

- Se consideră cele mai ieftine resurse.

Conform legislaţiei în vigoare deposit reprezintă - sumă de bani depusă care:

- urmează să fie rambursată fie la vedere, fie la termen, cu sau fără dobîndă ori cu orice alt beneficiu, fie în condiţiile convenite în comun de către deponent (persoana care depune banii) sau de împuternicitul acestuia şi de depozitar (persoana care acceptă banii

spre păstrare);