Rolul Băncii Naționale a României în Procesul de Pregătire pentru Aderare la Uniunea Europeană

ABSTRACT:

Work develops the importance of the Romanian National Bank in the integration process in Romania, the steps that RNB has to follow. According to the European Union integration principles, the Romanian National Bank has been acting in conformity with the Romanian necessitates to adjust the institutional, structural and functional requirements of its economy to the community principles.

The RNB continues to afford a special attention to reform of the banking system and to speed up the integration of the financial system in conformity with the EU basic political principles and structural norms. In this regard, the basic objectives pursued by the RNB are:

- to respect the assumed responsibilities towards the EU policies;

- to provide new domestic institutional structures in order to be better organized for a more efficient process of integration in the field of banking, and financial system.

1. INTRODUCERE

România este prima tarã din Europa Centrala si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea Europeanã. În 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, România intrã în sistemul generalizat de preferinte al Comunitãtii Europene. La 1 februarie 1993, România semneazã Acordul European care instituie o asociere între România, pe de o parte, si Comunitãtile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de altã parte. Acest acord care crea o zonã de liber schimb între România si statele membre recunostea obiectivul României de a deveni membru al Uniunii Europene si prevedea asistentã financiarã si tehnicã din partea UE.

Acordul European reprezinta cadrul legal de desfasurare a relatiilor dintre România si Uniunea Europeana. Documentul a fost semnat la data de 1 februarie 1993 si ratificat prin Legea nr. 20/1993. Prin ratificarea Acordului European, România si-a exprimat interesul de a deveni membru UE si de a întreprinde masuri graduale în vederea atingerii acestui obiectiv.

Acordul European a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, România depunând cererea de aderare la UE la data de 22 iunie 1995.

Cerintele UE privind statele candidate la aderare se bazeaza pe concluziile Consiliului European de la Copenhaga (1993) care au stabilit conditii foarte clare, numite ulterior "Criteriile de la Copenhaga" pe care statele candidate trebuie sa le îndeplineasca pentru a deveni membre ale UE:

- criterii politice: stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, autoritatea legii, respectarea drepturilor omului, respectarea si protectia minoritatilor;

- criterii economice: existenta unei economii de piata functionale si capacitatea economiei nationale de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana

- criteriile acquis-ului comunitar: capacitatea de a-si asuma obligatiile rezultate din calitatea de membru, inclusiv aderarea la obiectivul de a înfaptui o uniune economica, monetara si politica.

Criteriile de convergenta pentru participarea la UEM reprezinta testul economic de evaluare a stadiului de pregatire a unei economii pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice si Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul Maastricht, ratificat de catre toate tarile membre UE în 1993, si se refera la tintele (target-uri) în domeniul inflatiei, finantelor publice, ratelor dobânzii si cursurilor de schimb. În plus, progresele înregistrate de statele membre si de catre statele candidate privind convergenta spre Uniunea Economica si Monetara sunt evaluate din perspectiva acelorasi criterii de convergenta referitoare la:

- Stabilitatea preturilor: rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni (calculata prin indicele preturilor de consum) nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflatiei din primele trei state cu cele mai reduse nivele ale ratei inflatiei; în plus, ratele inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi sustenabile.

- Finantele publice: pozitia bugetara a unei tari trebuie sa fie sustenabila, respectiv sa nu existe un deficit bugetar excesiv. În particular: (i) deficitul bugetar consolidat al statului nu trebuie sa depaseasca nivelul stabilit în Tratat de 3 la suta din PIB; daca aceasta valoare este depasita, deficitul bugetar trebuie sa fie redus substantial si continuu, catre o valoare apropiata de cea de referinta, sau depasirea valorii de referinta sa fie temporara si exceptionala, si (ii) datoria publica bruta nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, sau daca are valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ si sa se apropie de valoarea de referinta într-un ritm satisfacator;

- Ratele dobânzii: Randamentul mediu al titlurilor de stat pe termen lung calculat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele trei state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei;

- Cursurile de schimb: trebuie sa se mentina în marjele de fluctuatie convenite prin mecanismul ratelor de schimb din cadrul ERM al EMS, pentru cel putin 2 ani, fara a se proceda din propria initiativa la deprecierea monedei fata de celelalte monede ale statelor membre.

2. ROLUL BNR ÎN PROCESUL DE PREGATIRE PENTRU ADERAREA LA UE

Strategia de extindere a Uniunii Europene (UE) urmareste integrarea noilor membri în paralel cu armonizarea obiectivelor de politica interna si externa ale tuturor statelor membre, prin respectarea si aplicarea consecventa a unor principii fundamentale comune. Asumarea în totalitate a acestor principii de catre România fundamenteaza candidatura sa la statutul de membru al UE.