România și FMI

I. Introducere. O nouă vizită a misiunii Fondului Monetar Internaţional în România.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional este prezentă în Bucureşti, în perioada 2-16 iunie, pentru a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv. Misiunea FMI este condusă de reprezentantul pentru România, Andrea Schaechter, vizita FMI fiind făcută împreună cu echipele Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Membrii misiunii FMI se întâlnesc cu autorităţile, reprezentanţii partidelor politice, sindicatelor, asociaţiilor profesionale şi cu cei ai băncilor.

Boardul Fondului Monetar Internaţional a aprobat, pe 27 septembrie 2013, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, pentru o perioadă de 2 ani, sumă la care se adaugă alte 2 miliarde de euro de la Comisia Europeană. Acesta este cel de al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional, în ultimii 23 de ani. Primul acord de după Decembrie 1989 a fost perfecta pe în 11 aprilie 1991, potrivit paginii de internet a instituţiei financiare internaţionale (www.imf.org). Actualul acord al României cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană expiră la jumătatea anului 2015, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, declarând că acesta ar putea să fie şi ultimul (www.jurnalul.ro). ''Dupa 2015 nu vom mai avea acord. Acesta este cu siguranţă ultimul acord cu FMI şi Comisia Europeană. A fost un acord de 20 de miliarde, în 2009. S-au şi luat banii. Alt acord, de 5 miliarde, din 2011, nu s-au luat banii şi a fost preventiv. Alt acord, în 2013, de 4 miliarde - FMI şi Comisia Europeană - iarăşi nu se iau banii, dar este un acord preventiv de stabilitate, asigură o ancoră'', a arătat Liviu Voinea (www.hotnews.ro).

Potrivit www.epochtimed-romania.com misiunea analizează, în principal, execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat. Discuţiile se vor axa pe respectarea ţintei de deficit, care, în acest moment, este controlată prin reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, Guvernul va prezenta Fondului Monetar Internaţional o analiză privind eficienţa măsurii de reducere temporară a TVA la anumite produse de panificaţie. În baza acestei analize, va fi analizată oportunitatea menţinerii pe viitor a cotei de 9 la sută şi, eventual, posibilitatea extinderii acesteia şi la alte produse alimentare. Conform sursei citate, o altă temă importantă pe agenda discuţiilor delegaţiei FMI cu autorităţile române vizează posibilitatea reducerii contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale CAS cu 5 puncte procentuale, începând cu a doua jumătate a anului în curs. Conform www.cursdeguvenare.ro, în viziunea FMI cel mai potrivit moment pentru reducerea CAS ar fi anul viitor, iar Guvernul ar avea timp să găsească măsuri de compensare a deficitului bugetar. Printre aceste măsuri, FMI sugera “lărgirea bazei de impozitare şi reevaluarea excepţiilor acordate contributorilor la buget”.

Guvernul va informa misiunea FMI şi în ceea ce priveşte stadiul noilor proiecte menite să aducă venituri suplimentare la buget, respectiv noul regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor şi redevenţele valabile în perioada 2015-2024. Executivul urmează, totodată, să prezinte perspectiva îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare, în baza încasărilor suplimentare din acciza la carburanţi (introdusă de la 1 aprilie a.c.) şi din aplicarea taxei pe construcţii speciale, respectiv impozitul de 1,5% pe construcţiile speciale, cunoscut drept "taxa pe stâlp", care trebuia calculat şi plătit de către persoanele juridice până pe 26 mai. În privinţa „taxei pe stâlp”, autorităţile vor încerca să găsească, de comun acord cu FMI, o rezolvare a numeroaselor solicitări de exceptare de la plata taxei. Venind de la agricultori, investitorii străini etc, prin acestea se reclamă faptul că noul impozit va genera pierderi enorme pentru companii Astfel, „dublarea sau chiar triplarea impunerii în anumite industrii” va determina falimente în lanţ.

Guvernul ar fi îndeplinit complet doar trei din angajamentele asumate prin acordul cu FMI (cursdeguvernare.ro), respectiv adoptarea Noul cod al insolvenţei, votat de Parlament în aprilie; îndrituirea autorităţilor locale de a ridica cât doresc nivelul taxelor pe proprietate pentru persoanele fizice (pentru a reduce "riscul" acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial), cât şi blocarea legislaţiei privind falimentul personal, acesta din urmă riscând să „submineze” disciplina de plată a ratelor la credite. Restul angajamentelor s-ar afla în stadiul de discuţii sau în aşteptare.

În martie 2014, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat în 2013 cu ţara noastră, punând la dispoziţia autorităţilor două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST). Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro, a anunţat FMI printr-un comunicat.

Ţara noastră are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

II. Constituirea Fondului Monetar Internaţional.

Înfiinţat în 1944, graţie Acordului de la Bretton Woods, Fondul Monetar a avut drept iniţiatori Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, cărora li s-au alăturat majoritatea aliaţilor din cel de al Doilea Război Mondial. În acest proces de durată au fost implicate două personalităţi marcante, John Maynard Keynes, dinspre partea britanică, şi Harry Dexter White, dinspre cea americană.

Planul Withe venea cu ideea înfiinţării unui Fond de stabilitate a Naţiunilor Unite şi ţărilor asociate, care să acorde credite statelor care intenţionau să-şi protejeze monedele naţionale. De asemenea, acesta propunea înfiinţarea Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare(BIRD), cu scopul finanţării reconstruirii ţărilor care au avut de suferit de pe urma celei de a doua conflagraţii mondiale, cât şi al sprijinirii financiare a economiilor slab dezvoltate.

Planul Keynes propunea constituirea unei bănci supranaţionale denumită Camera Internaţională de Compensaţie, care să acorde credite ţărilor cu probleme economice, iar plăţile ar fi urmat să se facă într-o monedă unică, cu acoperire în aur, denumită bancor. Keynes era preocupat, în principal, de asigurarea izolării economiilor naţionale în cazul importului de tendinţe deflaţioniste şi de furnizarea de lichidităţi internaţionale pentru ţările cu deficit, pe când White era interesat de convertibilitatea şi stabilitatea cursurilor şi de eliminarea acordurilor bilaterale restrictive în privinţa comerţului liber. De succes s-au bucurat propunerile americane, mai ales ca urmare a împrejurărilor economice şi politice care calificau SUA, la acel moment, drept cea mai putere şi cel mai important creditor al lumii, deţinând 75% din rezervele monetare mondiale. Astfel, Conferinţa monetară de la Bretton Woods a pus bazele Sistemului Monetar Internaţional, capabil să asigure stabilitatea economică de după cele de al Doilea Război Mondial.

În urma negocierilor, noua organizaţie, Fondul Monetar Internaţional îşi propunea promovarea cooperării monetare internaţionale; facilitarea expansiunii şi a creşterii echilibrate a comerţului internaţional; promovarea stabilităţii ratei de schimb, a unor mecanisme disciplinate de schimb; instituirea unui sistem multilateral de plăţi şi eliminarea restricţiilor de schimb extern care împiedică dezvoltarea comerţului mondial; punerea la dispoziţie de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii în corectarea balanţelor de plăţi, dar şi diminuarea duratei şi nivelului dezechilibrului din balanţa de plăţi externă a membrilor săi.