Securitatea cardului inteligent

1. Tipuri de instrumente de plată electronice

În zilele noastre , combinaţia de utilizator şi parolă este folosită de către utilizatori pentru a se identifica, însă această abordare sau combinaţie de utilizator şi parolă reprezintă cel mai vulnerabil punct al securităţii. Folosirea unei combinaţii de parole slabe reprezintă o anumită dificultate în asigurarea controlului din cauza dezvoltării continue a dezvoltării informaţiei.

Din cauza dezvoltării afacerilor, acestea au condus la o cerere mai mare de modalităţi de accesare a informaţiei pentru un numar mai mare de locaţii ,moment in care folosirea de combinatii de username şi password nu va ţine pasul. Cardurile inteligente nu furnizează doar un mecanism care asigură funcţionalitatea şi scalabilitatea pe termen lung pentru controlul accesului ,ci furnizează deasemenea mecanisme de afaceri care să permită. Este în acest context că virtuţile cardurilor inteligente sunt discutate în acest articol ,care examinează unele din beneficiile cheie ale cardurilor inteligente şi demonstrează cum organizaţiile de toate tipurile pot să îmbunătăţească securitatea în toate domeniile.

În plan mondial, dar mai ales în România, card-urile şi smart-card-urile reprezintă tehnologii bancare noi, având impact puternic asupra modalităţilor de efectuare a operaţiunilor băneşti cu şi fără numerar. Cunoscute şi sub denumirea de "bani de plastic", acestea au un caracter dual în ceea ce priveşte efectuarea operaţiunilor băneşti. Pe de o parte, ele pot fi un mijloc de obţinere a numerarului de la automatele bancare, acesta urmând a fi folosit ulterior pentru plata propriu-zisă. Pe de altă parte, însă, ele capătă un tot mai pronunţat caracter de instrument de decontare, prin mijlocirea directă a transferului de sume de bani între conturi deschise la bănci şi efectuarea încasărilor-plăţilor, fără implicarea numerarului.

Aşadar, apreciem că, privit din cea de a doua perspectivă, card-ul poate fi considerat şi un instrument de decontare bazat pe electronică, ca alternativă la instrumentele clasice, el înlocuind nu numai numerarul, ci şi cecul sau alt instrument de plată fără numerar. Deţinătorul său are dreptul de acces la o procedură de autorizare şi efectuare a operaţiunii de încasare / plată (cu card).

Platile electronice sunt un stimulator important al cresterii economice si al vitalitatii unei economii, iar guvernele trebuie sa fie interesate in incurajarea dezvoltarii si generalizarii sistemelor electronice de plati si de transferuri electronice de fonduri. O economie eficienta depinde in mare masura de un sistem rapid si eficient de plati. S-a aratat , de exemplu, ca o crestere a ponderii platilor electronice cu 10 % ar putea conduce la o crestere cu circa 0,5% a cheltuielilor generale ale consumatorilor, cu toate urmarile benefice ale acestei cresteri. Platile electronice ofera beneficii evidente – in principal comoditate si viteza – tuturor platilor implicate intr-o tranzactie economica: consumatorilor, comerciantilor, companiilor, administratiei centrale si locale. Prin costuri mai reduse si viteza sporita , platile si transferurile electronice de fonduri conduce la economii anuale estimate la circa 1% din produsul intern brut, in comparatie cu platile bazate pe formulare de hartie. Numarul de carduri active pe piata romaneasca a depasit 8,2 milioane la sfarsitul lunii iunie, fata de 8,03 milioane cate erau cu o luna inainte, insa doar 181.000 (2,19%) sunt emise in valuta, restul fiind carduri in moneda nationala. Aproape un sfert din cardurile de plata active sunt emise in Bucuresti, potrivit unui raport al bancii centrale.

Numarul de carduri bancare din Romania acopera, in present (08.03.2006), 38% din populatia tarii, insa raportul este foarte diferit de la judet la judet. Astfel in Bucuresti sunt emise 2 033 768 carduri la o populatie care, potrivit Institutului National de Statistica, este de 2 021 000.

1.1 Cardul inteligent sau cardul cu cip

Cardul inteligent este un card in care este incastrat un cip cu circuite integrate care reprezinta un calculator in miniatura, sau microprocesor, cu hardware si software, cu memorii de diverse tipuri , circuite de intrare/iesire, unitate centrala, sistem de operare, sistem de fisiere, protocoale de telecomunicatii, sisteme de securitate si aplicatii specifice pentru fiecare functie pe care o realizeaza. Un cip poate contine mai multe aplicatii, fiecare cu functia ei specifica, iar cardul cu cip devine in acest caz un card inteligent multiaplicatie. Astfel de aplicatii sunt : aplicatii de debit sau de credit, de portmoneu electronic (ePurse), localitate, identificare si control acces, identitate civila sau pastrare date confidentiale, cum ar fi cele medicale.

Clasificarea cardurilor inteligente:

• Dupa modul fizic de realizare

Din punct de vedere al functionalitatii circuitelor integrate, cardurile cu cip sunt de doua tipuri : cu cip de memorie si cu cip cu microprocesor (sau microcontrol). Cardurile cu cip de memorie contin un circuit integrat ce reprezinta o memorie care are rolul de a memora date si de a le prezenta la cerere, fara a avea insa nici o posibilitate de a le prelucra. Cardurile cu cip cu microprocesor contin un microprocesor adica un calculator in miniatura care are capacitatea de a memora si prelucra datele, conform cu programele specifice, pe care le memoreaza si le executa.

Din punct de vedere al legaturii dintre cardul inteligent si terminalul acceptator cardurile sunt de asemenea de doua tipuri : cu contacte si fara contacte. Cardurile cu contacte au un cip incastrat in card, care prezinta in afara o suprafata de contact cu 8 contacte distincte. Cardurile fara contacte stabilesc legatura cu terminalul prin radio, prin intermediul unei mici antene incastrate in plasticul cardului. Cardurile cu contacte sunt de departe cele mai frecvente , iar cele fara contacte sunt mai scumpe si au o aplicabilitate ceva mai restransa. Cardurile care au atat un cip (pe fata) cat si o banda (pe verso) precum si cardurile care sunt, in acelasi timp, si cu contacte, si cu antena se mai numesc si carduri hibride.

• Dupa modul de folosire

Dupa modul de folosire , vom distinge doua clase mari de de carduri cu cip: carduri monoaplicatie, care contin o singura aplicatie (de exemplu cu functia de portmoneu) si carduri multiaplicatie care contin mai multe aplicatii (de exemplu, cu functie de plata de credit, de portmoneu electronic si de loialitate).

In momentul in care un detinator de card multiaplicatie se prezinta la un terminal acceptator pentru a efectua o tranzactie si introduce cardul sau in fanta terminalului, terminalul va depista faptul ca s-a cuplat un card inteligent multiaplicatie si va cere detinatorului de card sa aleaga ce aplicatie doreste sa foloseasca pentru tranzactie. De exemplu la un ATM ar putea folosi aplicatia de credit, la un POS virtual (de internet) si pentru o cumparatura de valoare mica , va folosi aplicatia de portmoneu electronic, iar la un POS real si pentru cumparaturi de valoare mai mare va folosi aplicatia de credit cuplata (sau nu) cu programul de loialitate. In fiecare dintre aceste tranzactii, detinatorul de card va urmari un cost minim pentru el , al tranzactiei, luand in calcul comisionul per tranzactie, dobanda pe credit.