Strategii Bancare în Domeniul Lichidității

I.1. Stabilirea obiectivelor pe termen scurt şi, respectiv, termen mediu şi lung în piaţa financiar-bancară internă

Pe baza efectuării analizelor de lichiditate s-a identificat şi cuantificat riscul de lichiditate al instituţiei financiar-bancare pe baza datelor cunoscute in prezent. În concordanţă cu obiectivele propuse a fi realizate în cadrul planului de afaceri si a rezultatelor simularilor efectuate cu privire la potentialele efecte ce s epot rasfrange asupra evolutiei elementelor bilantiere este posibila estimarea evolutiei lichiditatii institutiei financiar-bancare atat globale, cat si punctuale.

Urmarindu-se aceste elemente, conducerea institutiei este in masura sa elaboreze noi strategii sau sa le modifice pe cele existente, in scopul atingerii obiectivelor propuse in cadrul planului de afaceri.

Nivelul nominal al elementelor de activ si pasiv in planul de afaceri( care s eintinde pe o perioada de 3 ani) si nivelul indicatorilor de lichiditate( inclusiv indicii Gap) difera, in general, de ce existenti in prezent, fiind necesara identificarea strategiilor oportune care sa necesite un minim de cost si un maxim de rezultat pentru asigurarea indeplinirii obiectivelor propuse.

Stabilirea obiectivelor si a termenelor propuse de realizare in cadrul strategiei de afaceri trebuie sa tina cont de perioada in care pot fi aplicate si mai ales de intervalul de timp in care vor aparea si rezultatele scontate ca urmare a implementarii acestora.

Ca urmare, sunt stablite doua tipuri de obiective:

- pe termen scurt;

- pe termen mediu si lung.

In general, obiectivele cu privire la nivelul lichiditatii pe termen scurt se refera la modificarea structurii maturitatii plasamentelor bancii, facandu-se referire la:

- modificarea in etape (in fuctie de scadenta) a structurii plasamentelor bancii (ex: volumul depozitelor interbancare la termen de 3 luni necesar a se diminua/majora prin majorarea/diminuarea plasamentelor in titluri de stat cu maturitate de pana la 1 an si, respectiv, peste 1 an);

- modificarea/mentinerea unui anumit nivel a pozitiei valutare;

- volumul creditelor acordate in baza rambursarilor anticipate;

- previziunea evolutiei ratelor de dobanda si alegerea insrumentelor de plasament in functie de caracteristicile acestora (rata de dobanda fixa sau variabila) pentru fructificarea oportunitatilor pietei (ex: in cazul in care se anticipeaza o reducere a ratelor de dobanda se poate opta pentru instrumente de plasament cu dobanda fixa cu o scadenta ce depinde de calculul indicatorilor de lichiditate).

Obiectivele pe temen mediu si lung au in vedere remodelarea preferintelor clientilor de depozitare a resurselor pentru un anumit “model” de scadente, considerat optim de catre institutie, si reanalizarea strategiei de plasament a activelor cu scadenta reziduala de peste un an.

Aceste obiective se reefra in principal la:

- modificarea ratelor de dobanda in functie de necesitatea de atragere de noi resurse la anumite termene sau de “culisare” a unei parti din resursele existente catre alte intervalele de maturitate;

- lansarea de noi produse;

- aplicarea diferentiata de comisioane, in scopul stimularii canalizarii resurselor catre benzile cu indicatori de lichiditate de calitate inferioara;

- evaluarea elementelor bilantiere si extrabilantiere cu scadente de peste un an si analizarea posibilitatii prelungirii acestora la scadenta;

- previziunea evolutiei ratelor de dobanda si alegerea instrumentelor adecvate pentru efectuarea de plasamente la termen mai mare de un an;

- structura elementelor de activ si pasiv, repartizata pe monede la care se doreste a se ajunge intr-un anumit interval de timp.

Masurile necesare a fi aplicate pentru atungerea obiectivelor pe termen mediu si lung se pot implementa in termen relativ redus, dar rezultatele se vor lasa asteptate o buna perioada de timp, datorita atat inertiei de care dau dovada preferintele investitionale ale clientilor, cat si caracteristicilor mediului economic.