Transferuri electronice internaționale prin procedeul target

Transferuri electronice internationale prin PROCEDEUL TARGET

Introducerea monedei unice euro a determinat si adoptarea unui procedeu unic de plati intre tarile din zona euro, care a fost proiectat sa raspunda cerintelor de politica monetara ale Bancii Centrale Europene si care sa fie conectat la sistemele nationale de plati din tarile membre.

Acest procedeu este cunoscut sub numele de TARGET (Transeuropean Automated Real-Time Gross-Settelment Express Transfer) si are ca scop sa asigure efectuarea platilor intre bancile centrale europene, pe baza bruta si in timp real, indiferent de sistemul folosit in fiecare tara si minimizarea riscului de neplata pana aproape la disparitie.

Procedeul a fost initiat in 1995 de Institutul Monetar European devenit ulterior Banca Centrala Europeana si a devenit operativ in ianuarie 1999 prin participarea bancilor centrale din tarile membre si prin acestea institutiile de credit supravegheate de bancile centrale. Participarea la TARGET este reglementata prin Directiva de Coordonare Bancara 2002/12/EU a Parlamentului European si Consiliului European din 20 martie 2000.

F Structura TARGET

Procedeul TARGET se bazeaza pe decontarea bruta in timp real (RTGS) la care sunt conectate sistemele nationale interne (RTGS) din tarile membre. Structura TARGET este de tip descentralizat care cuprinde:

a) sistemele nationale cu decontare bruta in timp real din tarile membre;

b) mecanismul de supraveghere al Bancii Centrale Europene;

c) reteaua de interconectare intre bancile centrale.

Procedeul proceseaza numai tranzactiile in euro. In esenta, sistemul TARGET coordonat de Banca Centrala Europeana este un sistem in care platile se fac pe baza bilaterala intre bancile centrale. Banca Centrala Europeana nu se implica in sistemul de plati, dar dispune de un sistem de control care asigura inchiderea zilei de lucru intr-o pozitie finala si irevocabila.

Participantii directi la transfer sunt bancile si institutiile de credit interne. Bancile centrale pot autoriza si alte institutii sa participe la sistem ca departamentele de trezorerie ale statelor membre, casele de compensatii si institutiile de decontari, firmele de investitii financiare, alte institutii din sectorul public care pot deschide conturi clientilor, toate autorizate si supravegheate de banca centrala sau alte autoritati recunoscte in domeniu. Criteriile de admitere ale participantilor directi se refera la capacitatea financiara adecvata a institutiei, numarul minim de tranzactii, infrastructura tehnica neceasara potrivit nivelului standard si aprobarea bancii centrale. Deosebit de aceste institutii interne, mai pot fi si participanti din alte tari (la distanta) care doresc sa participe la sistemul de decontare bruta fara sa dispuna de un sediu in tara respectiva. Bancile centrale ale tarilor gazda trebuie sa trateze asemenea cereri in mod similar cu cele ale institutiilor locale, inclusiv accesul la credite pe parcursul zilei si alte facilitati de decontare cu conditia ca riscurile pentru participantii de la distanta sa nu fie mai mari decat ale participantilor locali. Asemenea cazuri sunt insa destul de putine.

Procedeul TARGET administreaza, aproape in exclusivitate, numai platile de mare valoare care se transmit intre participanti, fara a exista limite inferioare sau superioare.

F Arhitectura TARGET

Arhitectura proiectului cuprinde o componenta tehnica si o conceptie de interconectare a bancilor centrale cu Banca Centrala Europeana printr-o retea de comunicatie numita Interlinking prin care se schimba mesajele de plati.

Totodata, bancile centrale dispun de o componenta Standard Interlinking care asigura transformarea mesajului din standardul intern in cel comunitar.