Afectiuni ale Sistemului Nervos

Imagine preview
(10/10)

Acest referat descrie Afectiuni ale Sistemului Nervos.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Meningita este o boala infectioasa caracterizata prin inflamatia meningelor (membrane de învelis al creierului si a maduvei spinarii).

Meningita poate fi cauzata de diferiti agenti infectiosi, incluzând bacterii, ciuperci si virusuri.

Majoritatea meningitelor virale sunt cauzate de virusuri numite enterovirusuri. Uneori meningita virala poate apare ca o complicatie a parotiditei (oreionului), rubeolei sau a altor boli virale.

Cele mai multe cazuri de îmbolnavire cu meningita virala apar la copii si la tineri însa oricine se poate îmbolnavi de meningita. Virusurile care cauzeaza meningita se trasmit de la o persoana la alta. Enterovirusurile, cea mai frecventa cauza a meningitelor virale, rezista în secretia nazala sau bucala timp de mai multe saptamâni. Transmiterea virusului se poate face prin obiecte contaminate, mâini murdare, fructe si legume nespalate, sau prin picaturi mici de saliva, pe calea aerului.

Meningita virala apare mai ales vara si la inceputul toamnei, fiind provocata cel mai des de entorovirusuri. Dupa aproximativ 10 zile cu manifestari nu foarte grave, boala se vindeca.

Meningita bacteriana este mai rara, dar mult mai severa. Copiii de pîna la 5-6 ani sunt tinta preferata a bacteriilor, mai ales daca sistemul lor imunitar este slabit. Infectia poate începe oriunde în corp, mai frecvent în caile respiratorii - apoi trece bariera sangvina si ajunge la nivelul lichidului cefalorahidian si meningelui.

Simptomele bolii :

- Dureri de cap instalate rapid

- Febra

- Stare de rau cu varsaturi

- Sindrom meningean (rigiditatea cefei însotita de durere; sensibitate la lumina).

Simptomele apar în mod obisnuit în maxim 10 zile de la contaminarea cu agentul infectios. Vindecarea se produce de cele mai multe ori rapid si complet (boala dureaza de obicei mai putin de 10 zile), obtinându-se o recuperare totala în marea majoritate a cazurilor.

Masuri de prevenire:

- Spalarea mâinilor cu apa si sapun înainte de fiecare masa si dupa utilizarea WC-ului.

- Spalarea fructelor si legumelor sub jet puternic de apa (chiar si a celor consumate fara coaja).

- Consumarea apei numai din surse autorizate (robinete sau fântâni controlate); în cazul unor defectiuni pe retea se va bea numai apa fiarta si racita sau apa îmbuteliata din comert ( plata sau minerala ).

- Evitare a îmbaierii în lacuri, balti, piscine, bazine si alte surse de apa neautorizate sanitar.

- Colectarea corecta si îndepartarea ritmica a rezidurilor menajere în spatii special amenajate.

- Distrugerea vectorilor biologici ( muste, tântari ) prin utilizarea metodelor de dezinsectie si evitarea întepaturilor de tântari prin folosirea plaselor de protectie la geamuri si a substantelor care îndeparteaza insectele.

În caz de îmbolnavire este obligatorie prezentarea la medic pentru un tratament adecvat si evitarea eventualelor complicatii.

HEMORAGIE CEREBRALA

Definitie: este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.

Cauze:: cauza cea mai obisnuita este hipertensiunea arteriala; in absenta acestuia, in special sub varsta de 40 de ani, pot fi luate in consideratie malformatiile vasculare congenitale (anevrisme sau angioame), discraziile sanguine, purpura si leucemia. De asemenea, poate aparea ca urmare a unui traumatism cerebral. Hemoragia se produce, de obicei, prin diapedeza si, mult mai rar, prin ruperea peretelui vascular. Sediul de predilectie al hemoragiei este teritoriul arterei cerebrale mijlocii, cel mai adesea pe stanga. intinderea leziunii este amplificata in faza acuta de edemul perifocal.

Simptome: debutul este de obicei de o brutalitate extrema, aparand cu ocazia unui efort, a unei emotii, mese copioase, a unui puseu hipertensiv sau fara cauza aparenta. Rareori se intalnesc prodroame in zilele premergatoare. Aspectul clinic este de ictus apoplectic, care apare in plina sanatate, cu cefalee violenta, semne meningiene (greturi, varsaturi si redoare a cefei). Bolnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr-o coma profunda si prelungita (cateva zile). in cazurile mai usoare, bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea progresiva a paraliziei. Coma este caracterizata prin pierderea totala a cunostintei, sensibilitatii si motilitatii voluntare. in forme grave apar tulburarile de ritm cardiac, respirator, febra mare si transpiratii profuze. Respiratia este zgomotoasa, fata bolnavului este inexpresiva, apare deviatia conjugata a capului si a ochilor, membrele de partea paralizata cad inerte cand sunt ridicate, obrazul de partea paralizata bombeaza in timpul respiratiei, aerul fiind expulzat in vecinatatea comisurii bucale de aceeasi parte („semnul pipei"). Lichidul cefalorahidian este de obicei hemoragie. Semnul clinic principal este hemiplegia, care evolueaza in aceleasi stadii ca la tromboza (hemiplegia flasca, spastica, sechele definitive). Evolutia este variabila. Unii bolnavi mor in ziua ictusului, altii in a treia sau a patra zi si unii se pot vindeca, cu sechele definitive. Riscul unei noi hemoragii, in lunile sau anii care urmeaza, este obisnuit.

Fisiere in arhiva (1):

  • Afectiuni ale Sistemului Nervos.doc