Alimentația Animalelor Domestice

Alimentaţia animalelor domestice şi tehnologia furajelor este ştiinţa care se ocupă de cercetare a nutriţiei şi alimentaţiei a animalelor şi păsărilor domestice crescute şi exploatate în diferite condiţii de întreţinere şi îngrijire; utilizarea resurselor furajere în componenţa raţiilor şi combifurajelor; examinarea compoziţiei chimice şi valorii nutritive ale furajelor; necesarul animalelor şi păsărilor în elemente nutritive de bază şi substanţe biologic active; cu cele mai raţionale, optimale şi eficiente combinaţii de utilizare a diferitor furaje în componenţa raţiilor, combifurajelor, concentratelor proteino-vitamino-minerale şi premixurilor; principiilor organizării şi desfăşurării ştiinţifice şi tehnicii de alimentaţie a animalelor şi păsărilor în diferite condiţii de întreţinere şi exploatare; tehnologii de pregătire, prelucrare, păstrare şi utilizare a resurselor furajere şi metodele de preparare a lor

Cuvinte-cheie – apă, protide, lipide, glucide, macro – microelemente, vitamine, enzime, aminoacizi, substanţe antinutritive, tranchilizante, antimeteorizante, inhibitori, digestia, digestibilitatea, valoarea energetică, alimentaţia normată, prepararea nutreţurilor, receta, combifuraj, premix, drojdierea, tratarea, utilizarea

Studiu de cercetare

- Valoarea nutritivă şi particularităţile chimice a diferitelor resurse furajere, influenţa lor asupra cantităţii şi calităţii producţiei obţinute de la animale şi păsări domestice;

- Necesarul animalelor domestice în energie, proteine, aminoacizi, lipide şi acizi graşi, glucide, substanţe minerale, vitamine şi alţi factori nutriţionali;

- Sisteme de alimentaţie a animalelor şi păsărilor domestice, raţii, reţete de nutreţuri combinate, concentrate proteino-vitamino-minerale şi premixuri;

- Eficienţa includerii în raţiile animalelor a vitaminelor, microelementelor, enzimelor, antibioticelor, trancvilizantelor, aminoacizi, surse de azot şi alţi compuşi;

- Schimbul şi utilizarea de organismul animalelor a energiei, substanţelor nutritive şi celor biologic active;

- Influenţa asupra calităţii şi cantităţii producţiei a unor surse furajere, şi normelor de alimentaţie. Includerea în componenţa raţiilor diferitor substanţe biologice active şi altor preparate;

- Determinarea şi optimizarea normelor de hrănire pentru diferite specii de animale şi păsări domestice;

- Procesele biochimice în nutreţuri şi valoarea lor nutritivă în cazul diferitelor metode de preparare, păstrare şi pregătire pentru hrănire;

Tehnologia de preparare, păstrare şi pregătire a nutreţurilor pentru hrănire, eficienţa utilizării conservanţilor biologici şi chimici.

- Importanţa alimentaţiei animalelor şi păsărilor domestice

Alimentaţia raţională – factor al majorării producţiei la animale şi păsări şi îmbunătăţirea calităţii ei. Prevenirea dereglării metabolismului; funcţiilor de reproducţie şi a maladiilor alimentare. Problemele alimentaţiei complete a animalelor şi păsărilor. Aprecierea bazei furajere pentru sectorul zootehnic; ridicarea valorii nutritive a furajelor şi folosirea lor raţională în hrana animalelor şi păsărilor. Căile asigurării organismului animalelor şi păsărilor cu substanţe nutritive; substanţe biologice active.

- Substanţele nutritive şi semnificaţia lor în nutriţia animalelor şi păsărilor.

Substanţele nutritive şi importanţa lor fiziologică. Însemnătatea glucidelor în alimentaţia animalelor şi păsărilor. Proteina şi rolul ei în alimentaţia animalelor şi păsărilor. Aminoacizii esenţiali şi neesenţiali. Conţinutul aminoacizilor în plante şi corpul animal. Valoarea biologică a proteinelor. Utilizarea substanţelor sintetice azotate în hrana rumegătoarelor. Lipidele, acizii graşi şi acţiunea lor asupra metabolismului în organism şi calităţii producţiei.

Substanţele minerale în alimentaţia animalelor şi păsărilor Macro şi microelemente. Metodele de asigurare a animalelor şi păsărilor cu substanţe minerale.

Vitaminele şi însemnătatea lor pentru schimbul de substanţe în organism. Sursele de asigurare cu vitamine. Căile de prevenire a avitaminozelor, hipovitaminozelor şi hipervitamonizelor la diferite specii de animale şi păsări.