Angiospermele

Angiospermele constituie cel mai cuprinzator grup sistematic si reprezinta în acelasi timp filumul cel mai evoluat al regnului vegetal. Sunt încadrate aici spermatofitele cu floare adevarata, cu periant.

Caracterele esentiale ale angiospermelor, care le deosebesc de filumul gimnospermelor, sunt urmatoarele :

1. Angiospermia în urma formarii ovarului. Carpela (macrosporofila) prin transformarea ei delimiteaza o cavitate ovariana în care sunt închise semintele provenite din ovule (macrosporange).

2. Dubla fecundatie.

3 . Reducerea si mai mult a gametofitului la câteva celule care asigura înmultirea sexuata.

Numarul angiospermelor se ridica la aproximativ 300 000 de specii, adica circa 1/2 din numarul total al speciilor din regnul vegetal (la noi sunt aproximativ 3 600 de specii). Ele sunt raspândite pe tot globul, cu exceptia regiunilor polare. Majoritatea sunt plante terestre, altele traiesc în copaci, folosind umezeala aerului atmosferic. Ca mod de viata, cele mai multe angiosperme sunt autotrofe, însa se întâlnesc si specii parazite, semiparazite sau saprofite. Unele specii au nutritie carnivora.

În comparatie cu gimnospermele, care sunt lemnoase, angiospermele sunt atât plante lemnoase cât si ierboase. Tulpina prezinta o mai mare variabilitate în ceea ce priveste structura si tipul de ramificare în comparatie cu tulpina gimnospermelor, la care predomina ramificarea monopodiala.

Caracteristica principala a angiospermelor consta în alcatuirea florii. Ea este interpretata ca o ramura scurta, redusa, ale carei frunze modificate, metamorfozate progresiv, sunt specializate în vederea înmultirii (reproducerii)sexuate. Dupa o alta teorie (telomica), floarea reprezinta un manunchi de ramuri modificate. Cele mai multe angiosperme au flori hermafrodite, însa se gasesc si plante cu flori unisexuate, ca si la gimnosperme. La angiosperme, staminele (microsporofilele) si pistilul sau pistilele (macrosporofilele) sunt înconjurate de un învelis floral. Lipsa învelisurilor florale se considera ca o reducere secundara, presupunând ca cele mai primitive angiosperme aveau învelis floral.

Modificarile profunde în floare se datoresc, între altele, modului de polenizare. Astfel, la plantele care se polenizeaza prin vânt, învelisurile florale sunt modificate sau chiar reduse. La plantele cu polenizarea prin insecte, periantul este felurit colorat. Obisnuit, florile mici se grupeaza în inflorescente caracteristice, marind câmpul vizual. Floarea multor plante prezinta învelisul zigomorf, ca rezultat al adaptarii avansate la polenizarea prin insecte. Felul polenizarii atrage dupa sine modificari si în forma etaminelor, stilului si a stigmatului.

Închiderea carpelei la formarea ovarului a determinat o serie de modificari în ce priveste modul cum are loc ajungerea gametilor în sacul embrionar. Se diferentiaza un stigmat care retine graunciorii de polen. Polenul (microsporul) ajuns pe stigmat germineaza si formeaza un tub polinic de lungimi diferite. Prin tubul polinic, celulele spermatice patrund dubla fecundatie se formeaza din ovul samânta, iar din ovar fructul.

Urmarind alternarea de generatii la angiosperme, se constata o reducere mai înaintata a gametofitului decât la gimnosperme. La gimnosperme gametofilul femei este bine reprezentat, el fiind format dintr-un protal pluricelular din care se formeaza arhegoane, reduse, dar evidente. La angiosperme, gametofitul femei este redus la sacul embrionar, alcatuit din 7, respectiv 8 celule, din care 6 sunt haploide, iar a 7-a, rezultata din unirea a doua celule centrale, devine diploida. Acest caz este considerat tipul normal.

Gametofitul mascul, reprezentat prin graunciorii de polen, a suferit si el o reducere fata de gimnosperme. Lipsesc celulele protaliene, întâlnite în graunciorul de polen al gimnospermelor. Se considera ca celula protaliana celula vegetativa, iar celula germinativa se omologheaza cu o anteridie redusa la ultimele parti esentiale, adica la celula care va da nastere celor doua celule spermatice.

Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a aparut prima oara la conifere si apoi a evoluat la angiosperme.

Floarea la angiosperme are originea in mugurii florali mixti ai tulpinii. Ele se dezolta la subsuara frunzelor modificate numite broctee.

Functiile florii sunt:

- organ unde se formeaza celulele reproducatoare

- este sediul fecundarii, formarii fructului