Arma Bacteriologica

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Arma Bacteriologica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Biologie

Cuprins

1. DEFINITII, CLASIFICARE
2. MIJLOACE SI PROCEDEE DE ATAC BACTERIOLOGIC
3.PROPRIETATI CARACTERISTICE ALE MICROORGANISMELOR FOLOSITE CA ARME CHIMICE
4. CAI DE OBTINERE, TRANSMITERE SI INFECTARE
- CAI DE INFECTARE A OAMENILOR
- EXEMPLE DE ACTIUNE A AGENTILOR PATOGENI
- TINTE PROBABILE ALE ATACULUI BACTERIOLOGIC
5. AGENTI PATOGENI FOLOSITI CA ARMA BACTERIOLOGICA
- ANTRAXUL ( CARBUNELE )
- REZERVORUL DE INFECTIE
- CAI SI MECANISME DE TRANSMITERE
- PROFILAXIA SI COMBATERE A ANTRAXULUI
- BRUCELOZELOR

Extras din document

1. Definitii, clasificare

Arma bacteriologica reprezinta folosirea intentionata a daunatorilor pentru distrugerea culturilor agricole si a microbilor patogeni si a toxinelor acestora in scopul de a determina imbolnavirea oamenilor, animalelor, culturilor de plante, precum si pentru infectarea rezervelor de alimente, furaje si apa.

Razboiul bacteriologic reprezinta raspandirea intentionata, prin diferite procedee, a unei cantitati de microbi patogeni, toxine microbiene, insecte sau animale infectate, in scopul de a produce boli grave si focare de infectie in randurile populatiei si animalelor precum si a infecta sau distruge culturile vegetale.

Obiectivul principal al razboiului biologic (bacteriologic) este omul, caruia i se provoaca direct imbolnavirea sau moartea sau i se limiteaza posibilitatile de aprovizionare cu alimente sau produse vegetale si animale.

Daunatori sunt insecte folosite pentru distrugerea culturilor din sectorul agricol si forestier. Din aceasta categorie fac parte: gandacul de Colorado, gargarita sfeclei, paduchele de San Jose

Agentii patogeni cauzatori de boli transmisibile sunt microorganisme unicelulare. In functie de forma, dimensiunile si proprietatile lor biologice, acestea apartin de :

- Bacterii;

- Virusuri;

- Rickettsii;

- Spirochete;

- Protozoare;

- Ciuperci.

a) Grupa bacteriilor este formata din fiinte unicelulare, vizibile numai la microscop, cu dimensiuni de cativa microni. Se inmultesc foarte repede. In conditii optime, o celula bacteriana poate da in 24 de ore zeci de miliarde de urmasi.

Bacteriile patogene pot creste usor pe medii nutritive artificiale dar nu au rezistenta la actiunea unor factori fizico-chimici. Majoritatea bacteriilor mor la cateva minute de actiune a razelor solare directe, a substantelor dezinfectante sau a fierberii. Exista si specii bacteriene (bacilul antraxului, bacilul tetanosului, agentii gangrenei gazoase etc.), care datorita capacitatii lor de transformare in forme speciale (spori), au o rezistenta mai mare la fierbere, la actiunea soarelui, la uscare si la actiunea substantelor dezinfectante. Sporii rezista in mediul exterior timp indelungat si suporta usor congelarea (inghetarea).

Bacteriile sunt greu de descoperit in mediul exterior, fiind necesare verificari laborioase.

b) Grupa spirochetelor formeaza trecerea intre bacterii si protozoare, fiind totusi mai aproape de bacterii. In acest grup intra agentii patogeni intra agentii patogeni ai febrei recurente, ai sifilisului etc.

c) Grupa protozoarelor patogene este formata din organisme unicelulare speciile genului plasmodium malarie, Amoeba dizenteriae etc.

d) Grupul virusurilor filtrabile Au decat functia de reproducere, asimilarea se face din materialul protoplasmei celulelor gazdei invadate (nu-si pot sintetiza singure hrana).

In conditii artificiale pot fi crescute in organismul animalelor sau in oul embrionat, deoarece virusurile nu cresc in medii nutritive obisnuite.

Numeroase specii de virusuri au rezistenta insemnata la actiunea diferitilor factori fizico-chimici, suporta usor uscarea, putand fi conservate in aceasta stare timp indelungat (saptamani, luni) si sunt rezistente la dezinfectanti si la temperaturi ridicate, murind numai dupa o fierbere indelungata.

Descoperirea virusurilor se face cu greutate cu ajutorul unei aparaturi de laborator performante.

Virusurile provoaca multe boli atat la om cat si la animale (variola, turbarea, gripa, febra aftoasa etc.).

e) Grupul richettsiilor patogene – paraziteaza anumite insecte hematofage (capusi, paduchi), traind in celulele din intestinul acestora. Dupa dimensiuni si dupa anumite proprietati biologice, rickettsiile ocupa locul intre bacterii si virusuri. Au aproximativ aceeasi rezistenta la actiunea temperaturii si a dezinfectantilor ca si bacteriile.

Prin natura lor chimica si incapacitatea de a creste pe mediile nutritive artificiale, rickettsiile se apropie de virusuri.

In conditii de laborator, rickettsiile, ca si virusurile, se cultiva in oua de gaina embrionate.

Descoperirea rickettsiilor in mediul exterior se face cu greutate.

Rickettsiile produc boli grave la om, ca tifosul exantematic, febra japoneza de apa, febra Q etc.

f) Grupa ciupercilor parazitare (fungii) – microorganisme vegetale cu o structura mai complexa, fiind plante pluricelulare. Au un miceliu filamentos.

Se reproduc fie prin spori fie direct. Afectiunile umane datorate ciupercilor patogene sunt histoplasmoza, cocidioidomicoza, sporotrichoza etc. Alte ciuperci ataca si imbolnavesc plantele. Toate cipercile patogene nu sunt pretentioase in cea ce priveste nutritia lor si cresc bine pe mediile nutritive cele mai variate .

Rezistenta ciupercilor patogene la temperatura este ceva mai mare decat a bacteriilor. Sporii fungilor (ciupercilor) suporta uscarea indelungata si au o rezistenta insemnata la temperaturi ridicate si la actiunea dezinfectantilor.

Toxinele microbiene sunt substante toxice (otravuri) produse in urma activitatilor vitale ale microbilor si care, introduse in organism, produc tulburari grave. Aproape toti microbii elimina toxine care produc fenomenele care constituie starea de boala. Actiunea toxinelor este strict specifica, fiecare microb producand o anumita toxina.

Toxinele produse de botulism, tetanos si difterie sunt foarte periculoase. Un gram de toxina botulica contine cateva zeci de mii de doze mortale pentru om, pe cale aerogena.

Pastrate in stare lichida, toxinele se descompun repede, pe cand cele uscate isi mentin toxicitatea timp de mai multe saptamani si luni. Toxinele se descompun repede prin fierbere si sub actiunea substantelor dezinfectante.

Fisiere in arhiva (1):

  • Arma Bacteriologica.doc