Ceapa

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Ceapa.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Allium cepa Fam. Liliaceea

Cunoscută ca remediu în foarte multe afecţiuni încă din antichitate.

Denumiri populare: arpagic, cabă, cebulă, ceapă-bulgărească, ceapă de apă, ceapă de arpagic, ceapă de grădină, ceapă-haşmă, ceapă-lunguieşă, ceapă-moldovenească, cepoi, cepşoară de vară, ceaclama, hagimă, hajmă, harpagică, herpejică, hocegi, orceag, parpagică, samulastră, ţeapă, ţeapi, ţepoi.

Descriere- este bianuală, are tulpina dreaptă şi un bulb în pământ. Florile sunt mici, albe gălbui, dispuse grupat. Are un miros specific. Înfloreşte în iulie-august. Fructul este o capsulă mare în care se găsesc seminţele de culoare neagră la maturitate. Este prezentă în cultură în întreaga ţară.

În terapeutică se pot folosi toate părţile plantei

În tradiţia populară: cojile de ceapă galbenă uscate, se foloseau pentru a vopsi în galben, fire sau ouă. Cojile de ceapă roşie macerate în apă timp de 5 zile şi apoi fierte cu alaun se foloseau pentru colorarea mătăsii şi ouălor în galben, portocaliu ori brun.

A fost unul din leacurile cele mai importante. Bulbul pisat şi copt se folosea contra buboaielor şi loviturilor.

În unele zone ceapa se cocea în spuză, i se scotea miezul şi se introducea în locul lui o bucăţică de lumânare sau seu, se lepăda apoi coaja şi aşa cum era caldă se punea câte o foaie pe buboaie.

Pe lovituri se legau de mai multe ori cu ceapă, pisată cu muchea toporului, nu tocată, presărată cu multă sare şi stropită cu rachiu. Cu ceapă se făceau legături la bube.

La arsuri se aplica ceapă pisată şi amestecată cu smântână. La gâlme se punea ceapă pisată cu sare sau prăjită cu săpun, untură râncedă cu ceapă. Sau ceapă friptă şi frunze de nalbă. Pentru durere de burtă se tăia o ceapă în două, se presăra cu piper şi se lega la buric; ori se pisau bine 3-4 cepe coapte în spuză, amestecate cu făină şi apă călduţă şi se punea cataplasmă pe burtă.

Pe Someş se făceau spălături cu zeamă de ceapă contra căderi părului.

La limbrici se tăia 1-2 cepe, încă de cu seară, şi se punea într-un vas cu apă, unde se lăsau o noapte, apoi dimineaţa pe nemâncate se bea apa.

Compoziţie chimică: vitaminele: B1, B2, B3, B5, B6, B9, B6, E, PP, acid folic. Fitohormoni: auxine, giberline. Enzime: invertaza, oxidaza, peroxidaza, catalaza, lipaza, cistein-liaza, fructozil-transferaze.

Acţiune farmaceutică: antiseptic, antibiotic, analgezic, emolient, rezolutiv, revulsiv. Împiedecă înmulţirea microbiană, chiar contra stafilococilor, limitează durerea sau chiar o suprimă. Diuretic puternic, expectorant, antitusiv, antihelmitic, hipoglicemiant, antitrombotic, afrodiziac, etc. Este utilă în afecţiunile cardiace deoarece fluidifică sângele fiind utilă în tromboze în special. Cea mai utilă este ceapa verde, dar la fel de bine se poate folosi şi ceapa de iarnă.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: abcese, acnee, adenite, adenom de prostată, afecţiuni digestive, afecţiuni intestinale, afecţiuni respiratorii, afecţiunile sângelui, amigdalite, angină, arsuri, astenie, astm, arteroscleroză, artritism, atonie gastrică, azotemie, balonări, bătături, boli renale, bronşite, candidoze, congestia cefalice, diabet, diaree, diareea sugarilor, dureri stomacale, fractură, furuncul, gripă, hemoroizi, impotenţă, infecţii renale, litiaze biliare, litiaze renale, limfatism, meningită, migrenă, negi, nevralgii diverse, oligurie, obezitate, paraziţi intestinali, pletoră, prevenirea senescenţei, prostatism, rahitism, răni diferite, retenţie de urină, reumatism, sânge îngroşat, surditate, surmenaj intelectual, tulburări digestive, tuse, varice

Mod de folosire:

-cel mai util este să se consume pentru intern ceapă crudă în special verde sau să se consume suc de ceapă.

-Tinctură- se pune 20 ml de suc de ceapă în 100 ml alcool alimentar de 70 grade. Se ţine timp de 15 zile, apoi se strecoară. Se poate apoi pune la rece în recipiente bine închise şi se poate lua diluat în 100 ml apă câte 1 linguriţă în toate afecţiunile interne de 3 ori pe zi. Extern se poate folosi aceasta în diferite diluţii în funcţie de toleranţa locală.

-Ceapă crudă ca atare sau macerată câteva ore în ulei de măsline, în salată în crudităţi, aperitive, în toate ciorbele.

-Tăiată fin şi luată cu lapte sau în supă, aşezată pe unt cu pâine.

-O ceapă tăiată fin macerată câteva ore în apă caldă. Se bea maceratul dimineaţa pe nemâncate, cu câteva picături de lămâie în afecţiunile venoase sau cele descrise.

-Contra gripei- lăsăm să se macereze 2 cepe tăiate în felii subţiri în ½ litru apă. Un pahar de macerat între mese şi un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile.

Contra diareei: o mână de foi de ceapă, brune la un litru de apă se fierbe timp de 15 minute. Se bea ½ litri pe zi.

-Un bulb de ceapă tăiat mărunt se pune cu miere cât să-l acopere. Se mai pune 100 ml apă şi se lasă timp de 24 ore apoi se strecoară. Se bea în fiecare dimineaţă în cure în special în bolile sângelui sau boli mai grave, când se poate face această cură timp de 20 de zile. Este util în candidoze şi foarte multe alte afecţiuni din cele de mai sus (retenţie de urină, infecţii, boli renale, etc).

-Contra diareei sugarilor: se infuzează timp de 2 ore trei cepe tăiate (fără să fie curăţite de coajă-cepe de iarnă) la 1 litru de apă în clocote. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Îndulcit cu zahăr puţin

-Contra paraziţilor intestinali: lăsăm să se macereze 6 zile o ceapă mare tăiată felii într-un litru de vin alb. Un pahar în fiecare dimineaţă timp de 1 săptămână, Se reia timp de 2-3 luni, repetându-se.

-Contra reumatismelor: decoct de 3 cepe tăiate, necurăţate de foiţele învelitoare într-un litru de apă; se fierbe 15 minute, se strecoară şi se ia câte un pahar dimineaţa şi la culcare.

-Contra litiazei biliare: o ceapă mare, tăiată fin, 4 linguri cu ulei de măsline, 150 g apă şi 40 g de untură nesărată. Se lasă să fiarbă 10 minute. Se bea foarte caldă mai multe seri la rând. După 2 ore la culcare se ia un decoct de cruşin. Tratamentul se face o dată în an.

-Se macerează timp de 10 zile ceapă proaspătă într-o cantitate de alcool de 90 egală cu greutatea ei; se iau 3-5 linguriţe pe zi.

-Vin: ceapă tăiată fin.300 g

miere lichidă.100 g

vin alb.600 g

Fisiere in arhiva (1):

  • Ceapa.doc