Fitoterapia - Gemoterapia și Aromaterapia - Apiterapia

Fitoterapia

"Natura este cel mai bun medic;vindeca trei sferturi din bolnavi si,in plus,nu-si barfeste confratii" (Galen)

La inceputul evolutiei sale,in cursul a 5-7 milioane de ani,omul se mai imbolnavea din cand in cand.Si,intocmai ca animalele,el si-a gasit nu numai plante bune de mancat,dar si pe cele care sa-i aline suferintele.

Cele mai vechi marturii scrise despre utilizarea plantelor medicinale se afla in tablitele farmacologice din orasul sumerian Nippur(2100 i. Hr.) sunt mentionate si doua plante de leac:maselarita si macul.Papirusul egiptean Ebers(1550 i. Hr.) cu o lungime de peste 18 m cuprinde in total 887 d etexte care se refera la retete curative, formule si incantatiile magice indispensabile in acea vreme.

Iata cateva retete:pentru constipatie-ricin,iar pentru "melancolie"-maselarita.Sunt descrise 200 de plante folosite in tamaduirea bolilor.

Ulterior au fost decoperite pana azi 8 papirusuri care contin aproximativ 900 de retete medicale.Se cunostea ca medicii egipteni de acum 3500 d eani foloseau in tratarea diverselor boli pilule,cataplasme,inhalatii,unguente,solutii uleioase si alcoolice.De asemenea se intrebuinta in tratamente anasonul,chimionul,sofranul,ceapa si usturoiul.

Toate aceste cunostiinte au fost preluate de medicina greaca.De la Hipocrat(460-375i.Hr.) mare medic al antichitatii ne-a ramas lucrarea "Corpus Hippocraticum") in care sunt descrise 236 de plante medicinale.Hipocrat a pus bazele medicinei rationale,eliminand orice practica legata de magie,credinte de tot felul.

"A dobandi vindecarea este mai presus de toate in stiinta medicala;daca mai multe cai duc spre aceasta tinta,trebuie sa o alegeam pe cea mai putin vatamatoare".

Medicina hipocratica,bazata pe echilibrul dintre elementele corpului; se conducea dupa suita "cuvantul,planta si cutitul".Inseamna ca mai intai se apleleaza la o conduita de viata si un regim alimentar,prin sfaturile date de medic,daca apare si persista boala este tratata cu remedii vegetale, iar daca si aceasta conduce la esec intervine actul chirurgical.

Medicul grec Discoride in sec I e.n. incepe studiul medicamentelor de origine vegetala si animala,descriindu-le in cartea "Materia medica!!!!!!..

Medicul greco-roman Galen a formulat primele reguli in prepararea remediilor pe baza de plante (extracte,siropuri,pomezi)cu ajutorul apei,otetului,alcoolului.

Dupa spusele lui Herodot,stramosii nostri cunosteau multe plante de leac,pe car e au continuat sa le foloseasa de-a lungul timpului asa cum reiese din unele documente de mare insmenatate:

Psaltirea scheiana(1515)descrie scortisoara,isopul si o guma de mestecat numita "itacta"

Pravila lui Matei Basarab-1662(arata ca vraciul are voie sa studieze ierburile si sa descopere leacuri impotriva otravurilor

Lexiconul slavo-roman (1694)-sunt prezentate izma si mustarul Hrisovul domnitorului Grigore Ghica-1725.In primul document se stipuleaza printre altele si rolul farmacistului ca "stiutor si cunoscator al botanicestelor ierburi"

In alte carti se mentioneaza fiertura de stregoiae cu care se spala oile de raie,metoda folosita si astazi de ciobani.

Pe masura extinderii cercetarilor,au aparut lucrari noi care demonstreaza eficienta plantelor medicinale in terapeutica.Unele plante,recunoscute si azi ca medicamente de prestigiu,oamenii,ca urmare a experientei si utilizarii lor milenare ,le-au dat denumiri care indica fie actiunea lor terapeutica,fie boala tratata.

Asa sunt: maselarita(Hyoscyamus niger)ale carei smeinte se pun in cariile dentare dureroase;plamanarica(Pulmonaria officinalis) folosita in bolile de piept;iarba de negi(Chelidonium majus) al carui latex "cauterizaza" negii;inchegata(Alchemilla glaberina) care coaguleaza sangele.

Daca stramosii nostri utilizau plante medicinale pe baza traditiei,astazi folosirea lor este fundamentata stiintific prin cercetari chimice,biologice si clinice,fiind puse a dispozitia celor suferinzi sub forme farmaceutice

"Secretul" plantelor medicinale

In decusul anilor care s-au scurs,medicii si farmacistii au demonstrat ca insusirile vindecatoare ale plantelor medicinale se datoreaza unor substante chimice numite principii active.Aceste substante chimice au fost studiate in laboratoare si clinici,stabilindu-se proprietatile lor terapeutice.Astfel,s-a dovedit ca unele plante contin si substante cu actiune antibiotica,de exemplu,coada soricelului,musetelul,ceapa,usturoiul,ienuparul,sunatoarea,patlagina si alte plante.Dintre aceste plante,usturoiul si ceapap sunt considerate ca fiind cele mai bogate in fitoncide.

Studiile efectuate fara intrerupere din anul 1817,cand a fost obtinut in stare pura primul principiu activ vegetal,adica morfina din opiu si pana in prezent,s-au finalizat cu izolarea a o multitudine de asemenea substante.

Paralel cu izolarea principiilor active din plante,oamenii de stiinta au reusit sa stabileasca si structura lor chimica si sa demonstreze cat este de diferita si cum variaza in functie de activitatea terapeutica a ei.De asemenea,s-au precizat proprietatile fizice si chimice ale acestor principii active,proprietati de care industria tine seama atunci cand prepara medicamente pornind de la plante medicinale.

Introduse in organism sau aplicate pe suprafata corpului,aceste principii actioneaza asupra celulelor,testurilor,organelor,aparatelor si sistemului organismului inducand efecte in conformitate cu proprietatile lor.

EX:frunzele de menta contin uleiuri volatile,polifenoli,taninuri si flavonide.Taninurile explica efectul antidiareic.Flavonizii stimuleaza producerea d ebila,au un efect antiseptic si favorizeaza evacuarea bilei.Aceste substante motiveaza utilizarea menatei in afectiunile biliare.

In functie de natura lor chimica,grupele de principii active cu o repartizare mai larga in lumea plantelor medicinale sunt:

• principii active de natura fenolica

• principii active de natura glucidica

• alcaloizii

• principii amare

• vitaminele

• uleiuri volatile(eterice)

Principii active de natura fenoilca

Din punct de vedere chimic fenoilii sunt definiti ca derivati hidroxilati ai hidrocarburilor aromatice.

Fenolii au o larga raspandire in tesuturile vegetale sub forma de monofenoli,difenoli,trifenoli si polifenoli,atat in stare libera cat si combinata.

Exemple de fenoli:

-monofenoli - timolul si izomerul sau carvacrolul din uleiul volatil de cimbru si cimbrisor

- anetolul din uleiul de fenicul

-difenoli-hidrochinolul(se gaseste numai combinat)sub forma glucozidica sia nume arbutozida din frunzele diverselor specii de Vaccinium si de Arbutus staphylos.

-acizii fenoli:acid salicilic,protocatehic si galic,acid cafeic si cinarina.

-alcooli fenoli:alcoolul salicilic care este in planta sub forma glucozidata(salicozida)