Igiena și patologia organelor de simț - ochiul

Ochiul este un organ a cărui principală funcţie este cea de a detecta lumina. Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbările de lumină, capabil să le transforme în impulsuri electrice.

Printre bolile şi afecţiunile specifice ochiului, se numără:

1. MIOPIA

Se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar cu o vedere neclara la distanta.

Miopia se imparte in doua mari clase:

- Benigna (“miopia scolarului”) - este descoperita in jurul varstei de 6 –7 ani, avand o evolutie lent progresiva pana in jurul varstei de 20 – 25 ani, cand devine stationara. Nu ajunge la valori mai mari de – 6,00; - 7,00 dioptrii. Acesti copii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia cartile de ochi, de asemenea au tendinta de a strange din pleoape pentru vederea la distanta.

- Maligna (evolutiva) – este prezenta de la nastere, evolueaza progresiv toata viata putand atinge valori mari de – 20,00 sau – 40,00 dioptrii. In aceasta forma de miopie apar leziuni intraoculare.

Persoanele care sufera de miopie isi pot corecta vederea prin mai multe mijloace:

Ochelari de vedere

Lentile de contact

Interventie chirurgicala

- Interventie chirurgicala cu laser

- Keratotomie Radiala

2. HIPERMETROPIA

Este viciul de refractie in care razele luminoase paralele venite de la infinit se aduna intr-un focar situat in spatele retinei. Din aceasta cauza hipermetropul in stare de repaus ocular, nu vede bine nici la distanta, nici aproape Pentru a-si corecta tulburarile de vedere el utilizeaza in permanenta acomadatia atat pentru vederea la distanta cat si pentru vederea de aproape

La lucrul de aproape (care solicita cel mai mult ochiul) – citit, invatat, lucratul la calculator – el acuza intepaturi oculare, lacrimare, cefalee, roseata oculara, tulburari de vedere (literele se amesteca, vederea devine neclara pentru cateva momente). Daca se ridica privirea si se priveste in departare aceste tulburari dispar urmand sa reapara la un anumit timp de la reluarea activitatii.

Persoanele care sufera de hipermetropie isi pot corecta vederea prin mai multe mijloace: ochelari de vedere sau lentile de contact.

3. ASTIGMATISMUL

O cornee normala este rotunda si neteda ca o minge de fotbal. Afectata de astigmatism, corneea se alungeste sever devenind ca o minge de rugby. Astigmatismul se mosteneste si poate aparea in combinatie cu miopia sau hipermetropia.

Pentru persoanele care sufera de astigmatism, toate obiectele - apropiate sau indepartate - apar distorsionate. Imaginile sunt neclare pentru ca unele din fasciculele luminoase sunt focalizate iar altele nu. Acest fenomen este similar cu distorsionarea produsa de un panou de sticla ondulat.

Astigmatismul se corecteaza prin aducerea fasciculelor luminoase pe acelasi plan.

Persoanele care sufera de astigmatism isi pot corecta vederea prin mai multe mijloace:

Ochelari de vedere

Lentile de contact

Interventie chirurgicala

- Interventie chirurgicala cu laser

- Keratotomie

4. PREZBIOPIA

Substantivul prezbiopie vine din cuvantul grec presbus, insemnand om batran. La tineri, cristalinul este moale si flexibil si isi schimba cu usurinta forma pentru a se concentra. Cu timpul se petrece o intarire graduala a cristalinului; drept urmare, scade constant si abilitatea lui de a se concentra.

Oamenii care sufera de prezbiopie cred de cele mai multe ori ca au devenit hipermetropi; in timp ce pot citi cu usurinta semnele de circulatie si pot urmari filme comfortabil, nu se pot concentra la citirea scrisului marunt (cartea de telefon) sau la lucrul de aproape (broderia). De fapt, in timp ce hipermetropia este cauzata de ochiul deformat, prezbiopia este rezultatul slabirii flexibilitatii cristalinului.

Oamenii care sufera de prezbiobie isi pot corecta vederea prin mai multe mijloace: ochelari de vedere sau lentile de contact.

5. SINDROMUL “OCHI USCAT”

Sindromul de ochi uscat reprezinta pierderea sau reducerea abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. Este una din cauzele cele mai frecvente pentru care se merge la un consult oftalmologic.

O varietate de factori pot cauza sau contribui la aceasta problema :

Inaintarea in varsta