Organisme Transgenice

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Organisme Transgenice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Folosirea unor termeni de „concentrat” sau „congelat” ascunde de multe ori prezenţa unui organism modificat genetic. Ignorarea unei etichetări corecte, care să includă, acolo unde este cazul, menţiunea de „modificat genetic” poate atrage după sine pierderea încrederii consumatorilor în întreg sistemul de etichetare, în baza căruia americanii îşi stabilesc dieta zilnică.

Spre deosebite de Uniunea Europeană, în SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu este, în prezent, obligatorie.

Japonia intenţionează ca în cel mai scurt timp să impună etichetarea obligatorie a culturilor modificate genetic, atrăgând astfel protestele celor din industria cerealieră americană care exportă masiv în Japonia.

Ce sunt organismele modificate genetic?

Recent au fost create plante transgenice cu importanţă majoră în alimentaţie, cum sunt porumbul şi cartofii rezistenţi la insecte, fasolea, soia tolerantă la glifosfat, tomatele cu coacere întârziată şi conţinut ridicate de substanţă solidă etc, precum şi animale transgenice, obţinute cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetică.

Toate aceste fiinţe vii nou create de om nu există în natură, iar impactul lor asupra mediului, ecosistemului şi, implicit, asupra fiinţei umane nu este pe de-a-ntregul cunoscut.

Din dorinţa de a asigura hrana zilnică milioanelor de locuitori ai planetei, nu trebuie să neglijăm însă aspectul esenţial al securităţii alimentare.

Este adevărat că toate alimentele au suferit modificări, într-o oarecare măsură.

Dar ingineria genetică diferă de metodele tradiţionale prin faptul că genele sunt transferate între specii diferite, şi nu în cadrul aceleiaşi specii.

În natură, o astfel de încrucişare nu este posibilă. În ce măsură este afectat echilibrul natural şi care sunt consecinţele? Acestea sunt întrebări la care oamenii de ştiinţă nu au răspunsuri certe.

„Alimentele modificate genetic ar putea reprezenta un risc pentru sistemul imunitar uman”, declară Stanley Ewan, patologist la Aberdeen University Medical School din Anglia.

În urma experienţelor făcute pe şobolani, aceştia au prezentat importante modificări cerebrale în urma hrănirii lor cu cartofi modificaţi genetic.

Patrick Holden, director al „Soil Association” din Anglia, (organizaţie fondată în 1946 pentru a promova agricultura organică) consideră că:

a) poluarea culturilor „normale” cu seminţe modificate genetic reprezintă deja o potenţială problemă, punând în pericol biodiversitatea planetei.

b) nu există nici o dovadă că alimentele modificate genetic ar putea fi cheia către rezolvarea problemei „alimentare” a planetei.

Cert este că beneficiarii majori ai acestor organisme modificate genetic sunt însăşi companiile multi-naţionale care le produc şi le comercializează.

Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic trebuie să devină obligatorie. Consumatorul are dreptul de a cunoaşte ce conţine un aliment şi de a alege ce mănâncă, în cunoştinţă de cauză.

Din fericire inca la noi in tara aceste experimentari sunt ,cel mult, in scutece .Vom găsi, desigur, un pesticid, două, dar nu un cartof cu genă de gândac...

Detonatorul sterilităţii

În ediţia sa din 19-25 august 1999, Le Nouvel Observateur inserează un titlu de senzaţie: “Bomba cu neutroni a agronomiei – Terminator în culturile de bumbac”. Urmează explicaţiile: se introduce în cromozomul plantelor modificate genetic un virus care, în faza finală de maturaţie, declanşează secreţia unei toxine, zice-se, inofensivă pentru consumator ceea ce rămâne însă de văzut. Oricum ea asigură sterilitatea plantei pentru următoarea generaţie. În felul acesta creşte preţul seminţelor fertile pentru o singură însămânţare. Agricultorii, mai cu seamă cei din ţările mai puţin dezvoltate care obişnuiesc să păstreze o parte din recoltă pentru reînsămânţări, vor fi nevoiţi să-şi cumpere an de an materialul săditor. Nu este vorba de vreo fantezie a unui Faust tenebros, ci de o invenţie din cadrul programului Technology Protection System realizat de Delta & Pine Land Co. şi recunoscută la 4 martie 1998 prin brevetul nr. 5723765 depus de mica firmă din Mississippi împreună cu Ministerul Agriculturii Statelor Unite. La două luni după depunerea brevetului, Delta & Pine Land Co. a fost cumpărată, pentru două miliarde de dolari, de gigantul Monsanto, lider mondial în producţia de organisme modificate genetic (OMG). S-a răspândit îndată în întreaga lume teama violentă că Monsanto, păstrând pentru sine secretul noii invenţii, va introduce în circulaţie plante conţinând virusul sterilităţii. Adversarii ingineriei genetice nu sunt puţini în Statele Unite, iar în restul lumii, ei formează majoritatea publicului, drept care, cei mai militanţi dintre ei au botezat îndată gena stearpă cu numele escatologic de Terminator. Mii de indexuri acuzatoare se îndreaptă spre Monsanto şi interesele sale monopoliste. Margaret Mellon, universitară americană, membră în Union of Concerned Scientists, rezumă astfel noua sfidare: “Această tehnologie agronomică nu sporeşte randamentul şi nu ameliorează valoarea nutritivă a alimentelor. Nu are decât un singur scop: sterilizarea plantelor. Ea produce seminţele morţii”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Organisme Transgenice.doc

Alte informatii

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti