Prezentarea biodiversității în Județul Satu Mare

Prezentarea biodiversitatii in judetul Satu Mare

1. Cadrul natural, date demografice si organizarea administrativa teritoriala

1.1.Date generale

Judeţul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona de contact a Câmpiei Tisei cu Carpaţii Orientali şi Podişul Someşan, în bazinul inferior al Someşului, fiind delimitat la nord de frontiera cu Ucraina, la vest de frontiera cu Ungaria, la sud de jud. Bihor, la sud-est de jud. Sălaj iar la est de jud. Maramureş.

Relieful judeţului Satu Mare este variat şi are forma unui amfiteatru ce coboară din est spre vest, deosebindu-se două trepte: câmpia (2/3 din suprafaţa totală, în vest este reprezentată de Câmpia Someşului, cu o suprafaţă joasă de 126 m, uşor fragmentată de Someş, Tur, Crasna şi Câmpia Nirului, mai înaltă, până la 160 m, acoperită cu dune de nisip), şi zona înaltă (în extremitatea nord-estică, reprezentată de munţii vulcanici Oaş si Gutâi, cu înălţimi de 1.200 m, care închid Depresiunea Oaşului, de 827 m, completându-se cu Culmea Codrului de 579 m şi zona de piemont)

Clima – caracterizare generală (temperatură, precipitaţii);

Temperatura

Temperatura aerului înregistrează o scădere treptată, de la vest la est din cauza creşterii altitudinii reliefului.

Precipitaţii atmosferice

Precipitaţiile atmosferice înregistrează creşteri treptate de la vest spre est, consecinţă a creşterii altitudinii reliefului expus advecţiilor de aer umed şi în sector vestic.

1.2. Resursele naturale

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

- Resursele de apă:

Pe teritoriul judeţului Satu Mare, aşezat pe un imens rezervor subteran, apele se ivesc la suprafaţă ca izvoare, sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase, cloruro sodice cu proprietăţi alcaline, slab sulfuroase, bicarbonate, sau sub formă de ape termale cu temperaturi de peste 50°C, în localitatea Ady Endre chiar de peste 70°C. Apele subterane - ascensionale sunt acumulate în straturile de nisipuri şi pietrişuri panoniene la o adâncime de 250-400 m.

1.2.2 Resurse naturale regenerabile

Ca urmare a structurii geologice complexe, în subsolul judeţului Satu Mare se găsesc numeroase resurse de substanţe minerale utile dezvoltării economiei.

În zona muntoasă, îndeosebi în cea vulcanică a Oaşului, au fost identificate şi exploatate minereuri complexe (pirită, zinc, plumb, aur şi argint), de fier (limonit, siderit şi perlit), precum şi bentonită, necesară industriei de coloranţi şi detergenţi.

1.3. Date demografice

Conform datelor înregistrate până la data de 1 iulie 2010, populaţia judeţului Satu Mare este de 364.938 locuitori din care un număr de 177.131 reprezintă populaţia masculină şi 187.807 o reprezintă populaţia feminină. Populaţia urbană a fost de 173.110 de persoane, indicatorul de urbanizare fiind de 47,52 %. Densitatea populaţiei la nivelul judeţului este de 82,6 loc/kmp, fiind de aproximativ trei ori mai mare în mediul urman (234,6 loc/kmp), iar în mediul rural fiind sub media pe ţară (52,1 loc/kmp).Ca şi număr de locuitori judeţul ocupă locul 29 din cele 41 de judeţe ale României.

2. Analiza asupra raportului de mediu pe 2009, al Agentiei pentru Protectia Mediului Satu Mare

2.1. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA

Biodiversitatea judeţului Satu Mare

Capitalul natural al judeţului Satu Mare este variat ca urmare a interacţiunii dintre formele de relief existente (câmpie, dealuri şi munţi) şi factorii climatici care au determinat constituirea a 3 regiuni biogeografice şi anume : panonică, continentală şi alpină, fiecare fiind caracterizată printr-un anumit tip de vegetaţie şi faună specifică. Multe habitate şi specii de floră şi faună sălbatică sunt protejate atât la nivel naţional, comunitar cât şi mondial. În cadrul Uniunii Europene aceste habitate şi specii care trebuie să fie menţinute într-un stadiu de conservare favorabilă sunt cuprinse în Reţeaua ecologică Natura 2000.

NATURA 2000 este o reţea ecologică europeană de arii naturale protejate formată din:

• Arii Speciale de Conservare (SAC), constituite conform Directivei Habitate, pentru protejarea tipurilor de habitate şi a speciilor de floră şi faună sălbatică.

În România, a fost aprobată la nivel naţional lista Siturilor de Importanţă comunitară – SCI care vor deveni Arii speciale de conservare – SAC în urma validării de către Comisia Europeană.

• Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), constituite conform Directivei Păsări, pentru protejarea păsărilor sălbatice şi a habitatelor în care trăiesc acestea.

În ţara noastră, siturile Natura 2000 au fost declarate la nivel naţional prin OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, respectiv prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Cele două Directive europene pe baza cărora au fost desemnate siturile Natura 2000, sunt transpuse în România prin O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe lângă actele normative menţionate anterior, există şi o legislaţie conexă, care creează un cadru adecvat pentru conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică.

2.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică

2.2.1 Habitatele naturale

În judeţul Satu Mare au fost inventariate 21 tipuri de habitate cu importanţă conservativă comunitară şi 29 de habitate de interes naţional.

2.2.2. Flora şi fauna sălbatică

2.2.2.1 Flora judeţului Satu Mare

Atât din punct de vedere al formelor de relief cât şi pe baza considerentelor fitogeografice, teritoriul judeţului Satu Mare poate fi împărţit în trei unităţi: câmpie (63%), zonele colinare din partea de sud a teritoriului inclusiv Culmea Codrului(20%) şi zona montană - lanţul vulcanic Oaş –Gutâi care închide depresiunea Oaşului (17%).