Sistemul Nervos Central

Locomotia, senzatia, gîndirea, vorbirea si sentimentele se bazeaza pe structurile complexe ale celulelor nervoase ce formeaza sistemul nervos central (SNC), care pote fi afectat de o varietate de disfunctii si boli.

Identificarea sursei problemei în sistemul nervos este dificila pentru ca bolile si lezarile nervilor într-o parte a sistemului apar ca simtome departe de locul în care se afla adevarata problema.

Cîteva din simtome sînt : - pierderea simtului tactil

- slabirea sau dificultatea în locomotie

- pierderea capacitatii de a vorbi

- tulburari de vedere

- confuzie

- ameteala, poate si lesin

- pierderea cunostintei

- paralizia sau amortirea unor parti ale corpului

Doua categorii principele de boli

- probleme ale alimentarii cu sînge

- implica infectii

Întreruperea alimentarii cu sînge mai mult de cîteva minute provoaca probleme si celulele nervoase încep sa moara. Daca în interiorul craniului se deterioreza un vas sanguin, apare o scurgere de sînge ce mareste presiunea asupra creierului. O artera ce aduce sînge la creier poate fi blocata de tromboza, sau de un cheag de sînge.

De ex: Aterioscleroza cînd peretii arterelor se îngusteaza si se întaresc

Ateroscleroza cînd se depune grasime pe interiorul peretilor arterelor

O alta cauza a congestiei este hemoragia cerebrala – scurgerea de sînge dintr-un vas sanguin deteriorat din cutia craniana. Sîngele poate tîsni printr-o zona a peretelui vasului care este prea subtire, asemanator cu un balon (anevrismul).

Congestiile cerebrale sînt provocate de hemoragiile vaselor de sînge din cutia craniana si de blocarile alimentarii cu sînge a creierului, care provoaca infarcte ( blocare de artera, moarte de tesuturi).

Multe hemoragii sînt provocate de ruperea unui anevrism (o umflatura pe o artera slabita). Blocarile apar cînd se formeaza un cheag de sînge (tromb) într-o artera bolnava sau o bucata de tesut din alta parte a corpului transportata prin vase sanguine la creier (embolus) se întepeneste si blocheaza o artera din creier.

Ex: Un cheag de sînge s-a format în inima ca rezultat al stenozei mitrale si poate sa ajunga la o artera cerebrala ca sa o blocheze.

Congestia cerebrala nu implica neaparat sfîrsitul vietii active. Fizioterapia în primele stadii ajuta la redarea functionarii membrelor afectate.

Cine se afla în pericol ?

Congestia cerebrala este mai probabila la cei cu tensiune arteriala mare si/sau fumatori. Alti factori de risc sînt diabetul, nivelul înalt de coresterol în sînge, bolile de inima si cazuri de congestie cerebrala în familie. Congestia cerebrala afecteaza oamenii mai în vîrsta, în special barbatii peste 65 de ani.

Presiune asupra creierului

În interiorul cutiei craniene creierul este protejat de 3 straturi de membrane (meninge). Ruperea si sîngerarea unui vas sanguin din meninge poate provoca o inflamatie care exercita presiune asupra creierului si îi întrerupe alimentatia cu sînge.

Ruperea unui vas sanguin meningeal poate fi cauzata de anevrism sau de o lovitura asupra craniului. Hemoragiile mici pot sa treaca si sa se vindece, iar cele mari adesea necesita interventii chirurgicale.

Infectii

Germenii sînt bacterii sau virusuri ce pot sa infecteze SNC. În cazul meningitei, straturile din jurul creierului (meningele) se infecteaza si se inflameaza.

Simtome: - voma

- febra

- dureri de cap

- întepenirea cefei

- teama sau durere la vederea luminilor puternice

- ameteala

- pierderea cunostintei

Meningita virala - poate sa dispara singura si sa nu lase în urma efecte.

Meningita bacteriana - poate fi mai grava, chiar fatala. Umflarea si infectia pot afecta creierul în mod ireversibil si sa duca la pierderea unor capacitati mintale, la surzire sau orbire, în special în cazul batrînilor sau a celor foarte tineri.

Encefalita este inflamatia celulelor creierului. Apare în urma pojarului sau a mononucleozei infectioase. Duc la paralizie, pierderea vorbirii si auzului, chiar coma. Bebelusii si oamenii batrîni sînt mai ales în pericol.

Tumori

Cresterea unei tumori în creier blocheaza alimentarea cu sînge si exercita presiune asupra celulelor creierului.Poate provoca dureri de cap, greturi si tulburari de vedere, afectînd alte parti ale corpului.

Tumorile de pe maduva spinarii implica dureri de spate si pot afecta functionarea membrelor, intestinilor si a vizicii.

Tratamentele acestor tumori includ o combinatie de chirurgie, radioterapie si medicamente.

Degenerarea

Boala Parkinson – o afectiune cronica progresiva – sînt distruse celulele nervoase din anumite parti ale centrelor motoare ale creierului, specializate pentru controlul miscarilor.

Simtomele: - tremurul incontrolabil sau miscarea repetitiva a unei parti a corpului si o tot mai mare dificultate în miscari precum mersul si vorbitul. Mintea de obicei nu este afectata. Aceasta boala afecteaza oameni cu vîrste de peste 75 ani. Boala nu poate fi vindecata, dar simtomele pot fi ameliorate cu ajutorul medicamentelor, în special L-dopa.

Coreea lui Huntington este o boala ereditara a creierului care are ca rezultat miscari incontrolabile ale corpului si schimbari de personalitate. Nu poate fi vindecata.

Tulbutrari functionale: durerile de cap, migrenele, epilepsia si vertijele.

Boli degenerative: dementa, boala Alzheimer si scleroza în placi.