Tunderea Gardului Viu

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Tunderea Gardului Viu.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 2 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Biologie

Extras din document

Pentru a da o nota de originalitate unui colt al gradinii sau chiar pentru a marca anumite zone de vegetatie se folosesc, de cele mai multe ori, tufe sau arbusti pentru gard viu. Tufele sunt cultivate fie pentru flori, fie pentru frunzis, iar pentru gardul viu sunt alese plante cu ramuris bogat si cu frunze permanente. Desi par elemente vegetale care nu necesita o atentie speciala, acestea trebuie totusi toaletate la o anumita perioada de timp, pentru a le pastra forma. In ceea ce priveste gardul viu, mai ales daca il folositi ca inlocuitor natural al gardului traditional, tunderea periodica este imperios necesara.

Cele doua lucrari care trebuie facute asupra tufelor si arbustilor sunt toaletarea sau tunderea si luminarea sau rarirea:

 tunderea se face de cele mai multe ori prin ajustarea inaltimii sau a formei plantei,

 luminarea presupune curatarea de ramurile uscate sau neproductive si eliminarea celor care aglomereaza tulpina excesiv.

Ingrijirea tufelor cu flori difera in functie de perioada de inflorire.

Daca avem in gradina tufe care infloresc primavara foarte devreme, vom tine seama de faptul ca trebuie tunse la sfarsitul iernii, inainte de a aparea primele flori, sau dupa ce acestea se scutura, la sfarsitul primaverii.

Tufele care infloresc vara pot fi toaletate si primavara devreme. In general, tufelor cu flori decorative nu li se dau forme speciale, tocmai pentru ca inflorescentele lor sunt spectaculoase. Extinderea ramurisului trebuie totusi tinuta sub control, pentru a nu-si pierde efectul estetic. Luminarea tufelor se face mai rar, o data la un an sau doi, in functie de rapiditatea de crestere a ramurilor noi. Este insa o activitate absolut necesara, pentru ca incurajeaza concentrarea sevei asupra ramurilor viguroase si ajuta infloririi.

Arbustii individuali, compacti sau cei care alcatuiesc gardul viu respecta un alt set de reguli. Acestia pot avea, la randul lor, frunze permanente sau cazatoare.

Daca sunt proaspat plantati, acesti arbusti sunt lasati sa creasca pana depasesc cu cativa centimetri inaltimea dorita, apoi se tund pentru a avea un aspect ingrijit. Tunderea se va repeta, in primavara, de cateva ori, pentru a incuraja o dezvoltare deasa a arbustului.

Daca gardul viu este deja plantat de mai multi ani, se va tunde la mijlocul primaverii – daca este arbust cu frunze per manente – sau dupa miezul verii – daca este planta cu frunze cazatoare – pentru a-i pastra forma. O a doua tundere nu ar trebui sa fie necesara. Se urmareste permanent dezvoltarea arbustilor si se aplica taieri ori de cate ori este nevoie. In cazul gardului viu, tunderea este foarte comoda, cu ajutorul unui foarfece special, electric, special destinat acestei lucrari. In plus, daca avem de-a face cu garduri vii foarte inalte sau foarte late, se vor utiliza foarfece electrice cu brat telescopic.

Se va tine seama, atunci cand se urmareste a se da un anumit aspect gardului viu, ca o forma rotunjita protejeaza ramurile de deformare in urma depunerii zapezii. Daca vreti totusi ca gardul viu sa fie paralelipipedic, va trebui sa avem grija ca iarna sa fie indepartata zapada in exces, adunata in partea superioara a acestuia, pentru a-l proteja de orice deteriorare sau deformare. De asemenea, daca arbustii sunt din cei cu frunze permanente, care urmeaza sa fie transformati in repere geometrice ale gradinii, trebuie sa fie construit un schelet din sarma, direct pe arbust, dupa contururile caruia se vor aplica taieri ale crengutelor care ies din tipar.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tunderea Gardului Viu.doc