Crahurile Bursiere

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Crahurile Bursiere.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Burse

Extras din document

1. Definitia si cauzele crahurilor bursiere

Exista stări temporare ale pieţei rezultate în urma unor cereri excesive pe piaţă concomitent cu o creştere nefondată a nivelului preţurilor din piaţă, considerate bule speculative. Intuind un trend crescător al preţurilor , investitorii creează o presiune masivă de cumpărare cu scopul de a participa la profitabilitatea pieţei. De regulă aceste bule sunt urmate de vânzări şi mai rapide în momentul în care preţurile încep să decadă.

În general o bulă speculativă se dezvoltă încet , îndreptându-se gradual către punctul culminant de-a lungul unei perioade de câţiva ani. După ce bula speculativă a atins punctul culminant preţurile încep să scadă iar investitorii cuprinşi de panică exercită presiuni masive de vânzare ceea ce duce la o cădere şi mai accelerată a preţurilor din piaţă.În ceea ce priveşte bursele de valori analiştii financiari consideră că bursa se află într-o bulă în momentul în care cursurile bursiere afectează economia mai mult decât economia afectează cursurile bursiere.Aceasta poate fi considerată o caracteristică comună a tuturor bulelor din istorie.

Bulele speculative reprezintă un tip de fenomen investiţional care demonstrează fragilitatea psihologiei investitorilor.Investitorii îşi pun speranţe aşa de mari în cursurile bursiere încât acestea depaşesc orice reflecţie raţională a valorii reale a valorilor mobiliare respective.Devreme ce bulele nu au nici un fel de substanţă, la un moment dat acestea se „sparg” iar banii investiţi în aceste acţiuni se disipă în vânt.

Un crah bursier reprezintă o cădere semnificativă a valorii totale a pieţei bursiere atribuită „spargerii” unei bule speculative.Se creează astfel situaţia în care investitorii încearcă să părăsească piaţa , suportând în acelaşi timp pierderi masive.În încercarea de a evita pierderi şi mai mari investitorii încearcă să transmită valorile mobiliare către ceilalţi investitori.Această panică ce cuprinde investitorii contribuie la decăderea bursei care în final se prăbuşeşte şi îi afectează pe toţi.De regulă crahurile bursiere au fost urmate de depresiune economică.Legătura dintre o bulă speculativă şi crahul bursier este similară cu legătura dintre nori şi ploaie.La fel cum pot exista nori fără ploaie dar nu poate exista ploaie fără nori , bulele sunt considerate a fi cauza iar crahurile bursiere efectul bulelor.

Este important să se facă distincţia dintre un crah şi o corecţie bursieră.Corecţia bursieră poate fi considerată calea prin care piaţa domoleşte investitorii prea entuziaşti.Ca o regulă generală o corecţie bursieră nu ar trebui să depaşească o pierdere mai mare de 20% din valoarea pieţei.Surprinzător însă unele crahuri au fost etichetate ca fiind corecţii incluzând aici crahul american din anul 1987.O corecţie nu ar trebui să fie considerată ca atare până în momentul în care căderea abruptă a cursurilor se opreşte într-o perioadă de timp rezonabilă.

2. Teorii referitoare la bulele speculative şi teste ale existenţei lor

Valoarea fundamentală sau intrinsecă a unei acţiuni poate fi considerată ca fiind valoarea prezentă a cash-flow-urilor viitoare.Diferenţa dintre valoarea actuală a unei acţiuni şi valoarea intrinsecă este numită bulă speculativă.Bulele speculative au caracteristica specială de a fi deviaţii persistente, sistematice şi crescătoare a cursurilor acţiunilor de la valoarea fundamentală.Bulele speculative sunt generate atunci când investitorii includ aşteptări ale preţurilor viitoare în strategia lor.În prezenţa bulelor speculative profiturile aşteptate vor conduce la o creştere a cererii şi implicit la o abatere a preţurilor acţiunilor de la valoarea intrinsecă.Deşi investitorii observă că preţurile bursiere sunt supraevaluate nu sunt dispuşi să îşi închidă poziţiile deoarece sunt convinşi că trendul crescător îşi va continua direcţia.Date din 1987 arată ca înainte de crah , 70% din investitorii privaţi şi 85% din cei instituţionali ştiau că piaţa era supraevaluată însă nu şi-au lichidat deţinerile.

Există o serie de teste care au fost dezvoltate pentru a indica prezenţa bulelor speculative , fiind clasificate ca fiind fie teste indirecte fie teste directe ale prezenţei bulelor speculative.Testele indirecte ce includ teste ale volatilităţii excesive , teste ale legăturii de lungă durată dintre seriile de preţuri şi dividende sunt de regulă teste ce încearcă să demonstreze absenţa bulelor şi validitatea valorii prezente a acţiunilor.Aşadar testele indirecte nu furnizează decât o opinie cu privire la bulele speculative şi nu o dovadă concreta.Testele directe analizează prezenţa unor forme specifice de bule prin identificarea acelor comportamente specifice existenţei bulelor speculative.

Multe teste sunt bazate pe comparaţia dintre evoluţia cursurilor bursiere şi valoarea intrinsecă sau preţul care ar fi putut fi justificat prin valoarea reală a companiei respective.Problemele impuse de utilizarea acestor teste sunt legate însă de metoda de construcţie a seriei de preţuri fundamentale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Crahurile Bursiere.doc