Perspectivele Piețelor Bursiere Românești Europene și Mondiale

Persepectivele pieţelor bursiere româneşti, europene şi mondiale

Tenditele inregistarate în Europa ultimilor ani încep să fie apropiate de cele ale SUA. Se constată scăderea importanţei activităţii bancare tradiţionale şi creşterea culturii equity, deşi tendinţa încă se afla în urma Statelor Unite. Ca şi cele americane, companiile europene de astăzi apelează la finanţare prin emisiune de acţiuni şi obligaţiuni corporative, ceea ce determina extinderea şi diversificarea pieţei europene a instrumentelor financiare. În Europa, bursele au fost martorele a doua forme de intrări: o serie de noi burse, cocentrandu-se numai pe companiile cu creştere ridicată şi dezvoltare rapidă şi dezvoltarea rapidă a tranzacţionării online.

Bursele îşi schimbă structura acţionariatului, se renunţa la statutul lor de asociaţii, iar acţiunile lor sunt listate. Europa a fost cuprinsă de un val de fuziuni şi achiziţii: vertical, orizontale, geografice. Numărul membrilor burselor este în creştere, apărând mammbri interesaţi şi din alte ţări. A crescut şi numărul societăţilor listate iar sistemele de tranzacţionare au devenit automatizate şi pe bază de ordine. Internaţionalizarea fluxului de ordine duce la formarea, în cadrul burselor, a unor preţuri competitive. Stabilirea competitive a preţurilor necesită economii de scară, eficienta.

Evoluţia burselor în UE este caracterizată de tendinţe centrifuge (economia activităţilor ecomomice cu mobilitate ridicată, orientată spre ofertă şi descentralizare) şi centripete ( cu mobilitate scăzută deci orientate spre aglomerare sau cerere). Bursele au realizat, sub presiunea globalizării şi revoluţiei informatice, precum şi ca răspuns la moneda unică, platform commune de tranzacţionare ( Euronext).

S-ar părea că un anumit grad de separare a serviciilor în componenetele lor poate oferi oportunităţi pentru forţele centrifuge, dar foarte bine poate determina o puternică tendinţă de aglomerare. Centrele financiare concurează între ele în baza economiilor de aglomerare, gamei de produse, transparenţei, vitezei şi costurilor de tranzacţionare scăzute, precum şi a deschiderii.

Forţele consolidării în tranzacţiile cu titluri financiare fiind atât de puternice, deficentele Directivei privind Serviciile de Investiţii din 1993, lipsa cooperării eficente dintre autorităţile de supraveghere naţională şi incapacitatea de a aborda o serie de bariere tehnice şi legale în calea creării unor burse competitive la nivelul zonei Euro, au devenit piedici în calea unui dinamism mult dorit. Într-o anumită măsură, au fost utile dereglementarea naţională şi reforma autoreglării intermediarilor. Competiţia între burse se intensifică, iar industria burselor din UE încă nu este concentrate. Este necesară în continuare aprofundarea prin armonizare şi mai buna funcţionare a recunoaşterii reciproce.

În cecea ce priveşte bursele de mărfuri, inovaţia tehnologică şi liberalizarea sectorului agricol, dar şi a celui industrial, în special energetic au generat o revoluitie în dezvoltarea pieţelor derivate şi a burselor de mărfuri în ceea ce priveşte managementul riscului preţurilor mărfurilor naţionale şi globale.

Evoluţia burselor de mărfuri şi a pieţelor derivate

Creşterea înregistrată de bursele de mărfuri şi pieţele derivate reflectă 2 dezvoltări glogale care se intersectează: riscurile managementului preţului şi a evenimentului asociat cu capitalul şi liberalizarea pieţei mărfurilor şi promovarea derivatelor că o nouă “clasă de investiţii” prin intermediari financiari.

Rolul burselor de mărfuri.

Tehnologia şi globalizarea au amplificat rolul burselor de mărfuri. Astfel, multe burse şi-au menţinut funcţiile lor de baza de centre pentru tranzacţiile fizice spot şi vânzările forward, bursele moderne au devenit centre semnificative de informare : acestea transmit preţurile locale şi globale, datele privind cererea şi ofertă, acţiunile de politica guvernamentală relevante şi roadele acestora. Rolul lor proactiv în dezvoltarea instituţională le-a făcut şi un motor al unei mai mari productivităţi şi eficente a pieţei. Datorită eroziunii politicilor intervenţioniste , bursele promovează folosirea unor standard şi recipise de deposit, permiţând recompensarea producătorilor pentru calitatea producţiei şi reprezentând totodată finanţarea sigură a acestora. Bursele au evoluat în operaţiuni cooperative , integrative , dând putere producătorilor şi îmbunătăţind veniturile agricole. Deoarece tehnologia a redus considerabil costurile de intrare , virtual orice arenă de tranzacţionare a mărfurilor poate devein o bursă de mărfuri. Totuşi orice bursă încă trebuie să îndeplinească unele standarde minime pentru a opera într-un mediu de încredere.