Recenzie - instabilitatea financiară globală - cadru, evenimente, probleme de Frederic S. Mishkin

Prima parte a studiului de caz incepe prin definirea instabilitatii financiare si continua prin a arata modul in care aceasta afecteaza viata economica. Foloseste apoi acest cadru pentru a descrie ceea ce s-a intamplat in ultimii ani in Mexic si Asia de Est din cauza crizei financiare. Lucrarea se incheie prin formularea unor concluzii si propuneri.

Ce este instabilitatea financiara?

In ultimii ani economia mondiala s-a confruntat cu accese severe de instabilitatea financiara care au avut un impact devastator asupra tarilor care se aflau in criza, cum ar fi Mexic, Thailanda, Malaezia, Coreea de Sud si Indonezia.

Instabilitatea financiara apare atunci cand pietele financiare nu isi indeplinesc functia esentiala , aceea de a-si indrepta fondurile spre acei indivizi sau acele firme care au oportunitati de investitii productive. Daca sistemul financiar nu acorda prea mult interes acestei functii, economia nu poate functiona eficient iar cresterea acesteia va fi stopata.Este necesar ca atunci cand exista o oportunitate de investitie,investitorul sa analizeze foarte bine atat beneficiile cat si riscurile pe care acea investitie i le va aduce si abia dupa aceea sa ia o decizie, altfel sistemul financiar trebuie sa se lupte cu problemele legate de informatiile asimetrice. De exemplu, cei care iau imprumuturi sunt mai bine informati cu privire la potentialele profituri si riscuri asociate cu proiectele de investitii pe care intentioneaza sa le intreprinda decat creditorii lor. Informatiile asimetrice duc la doua probleme de baza in sistemul financiar : selectia adversa si hazardul moral.

Selectia adversa are loc inainte ca tranzactia financiara sa aiba loc. De exemplu, cei care doresc sa isi asume riscuri mari sunt cei mai dornici de a lua un credit, chiar si la o rata a dobanzii foarte mare pentru ca sunt mai putin preocupati de rambursarea imprumutului. Astfel, creditorul trebuie sa fie preocupat de cei carora le acorda imprumuturi deoarece poate sa aiba efecte nedorite. Acest rezultat este o caracteristica a clasicei “probleme lamai” analiza care a fost pentru prima data descrisa de Akerlof in 1970.In acest exemplu, cumparatorii care sunt partial informati despre masinile vechi ar putea evita cumpararea unei masini la cel mai mic pret deoarece stiu ca nu sunt pe deplin informati despre calitate si le este frica ca o masina cu pret mic poate fi o masina de calitate scazuta. In cazul pietelor de capital, creditorii vor utiliza credite cu o rata a dobanzii foarte mare pentru ca stiu ca nu sunt destul de informati de calitatea celor care imprumuta si le este frica ca cineva care doreste un imprumut cu o rata a dobanzii foarte mare este foarte probabil sa fie un debitor de calitate scazuta si sa nu mai ramburseze banii.

Hazardul moral are loc dupa ce tranzactia a avut loc.Se intampla atunci cand cel care a imprumutat bani doreste sa investeasca in proiecte cu un grad mare de risc de unde ar avea un castig foarte mare, dar in cazul in care proiectul da gresi cel mai mult are de pierdut creditorul.

In ultimii 20 de ani, tot mai multi specialisti au incercat sa explice structura institutionala a pietelor financiare, recunoscand ca aceasta structura a evoluat pentru a reduce problemele asimetrice de informare a selectiei adverse si a hazardului moral. Problema informatiei asimetrice nu este un eveniment care s-a produs doar o singura data,ci mai degraba o problema in curs de desfasurare.Bancile au un rol deosebit de important pe pietele financiare din intreaga lume pentru ca au avantajul de colectare de informatii si reducerea hazardului moral prin amenintarea imprumutatului cu neacordarea de credite in viitor.

O concluzie a problemelor prezentate in prima parte a studiului este aceea ca instabilitatea financiara apare atunci cand socurile sistemului financiar interfera cu fluxul de informatii, astfel incat sistemul financiar nu isi mai poate face treaba de a-si indrepta fondurile spre cei cu oportunitati de investitii productive. Într-adevăr,în cazul în car instabilitate financiară este destul de severă, ea poate duce aproape la defalcare completă în funcţionarea pieţelor financiare, situaţie care este apoi clasificat ca o criză financiară.

De ce apare instabilitatea financiara?

Intermediarii financiari si in special bancile au un rol foarte important pe pietele financiare pentru ca acestea pot beneficia de informatii despre activitatiile productive pentru economie.Astfel, un declin in capacitatea acestor institutii de a se angaja in intermedierea financiara si sa faca imprumuturi va conduce direct la o scadere a investitiilor si a activitatii economice a agregatelor. Datorita socurilor prin care sistemul financiar trece selectia de creditare devine mult mai aspra si inaccesibila atat celor care pot pune in pericol sistemul financiar dar si celor cu oportunitati productive de investitii. Lipsa de credite duce persoanele fizice si firmele la reducerea cheltuielilor,ducand la o contractie a activitatii economice care poate fi destul de severa. Patru factori pot duce la cresterea problemelor informatiei asimetrice si apoi la instabilitatea financiara: deteriorarea sectorului financiar al balantei, cresterile ratei dobanzii, cresterile de incertitudine si a deteriorarii bilantului nefinanciar datorita modificarilor activelor in preturi.