Sistemul Bugetar in Portugalia

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Sistemul Bugetar in Portugalia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Emilia Cimpeanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Burse

Extras din document

Finantele Publice

Politica bugetara din Portugalia este in prezent, si pe termen-mediu, constransa permanent de necesitatea care nu mai poate fi amanata, de a consolida finantele publice. De fapt, guvernul priveste sustinerea finantelor publice ca fiind necesare pentru sustinerea cresterii economice, care in schimb, este un factor esential in urmarirea dezvoltarii economiei si a coeziunii politicilor sociale.

4.1 Finantele Publice in 2005s

Din perspectiva responsabilitatii guvernamentale, legata de programele bugetare si de implementare, anul 2005 a fost cu siguranta atipic. Guvernul actual, ales in Martie, a fost responsabil cu implementarea bugetului de stat, care fusese planificat de guvernarea precedenta (SB 2005) si numai dupa aceea, dupa ce s-a incheiat prima jumatate a anului, s-a implementat si Bugetul de Stat suplimentar (SSB 2005). Intre timp, in mai, o comisie independenta condusa de catre Guvernatorul Bancii Nationale a Portugaliei a desfasurat o analiza critica a previziunile continute in SB 2005. Aceasta analiza a relevat seriozitatea situatiei bugetare a tarii care a evidentiat planificarea, implementarea si supunerea unui Program de Stabilitate si Crestere in Iunie, care stiind situatia excesiv reala a deficitului, a stabilit strategia de corectare a Structurii Guvernului. Aceasta strategie a fost recunoscuta de catre Consiliul Ecofin, ca fiind valida, in Septembrie 2005, sub scopul Procedurii Deficitare a Pactului Stabilitatii si Cresterii.

Obiectivului Guvernului pentru 2005- ca prim stadiu al strategiei de consolidare – acela de a contine 6% din Produsul General Brut, a fost atins (Tabel 4.1). Punctul de plecare continut in SB 2005, a fost clarificarea unui numar de cheltuieli, asa cum erau specificate in raportul schitat de Comisia de Evaluare a Situatiei Bugetare, la care s-a facut referire pana acum (cunoscuta si sub numele de „Comisia Constancio”). Exemple de sponsorizare/ finantare a Serviciului National de Sanatate si compensatiile acordate angajatilor, pe care Comisia le-a ridicat la 1513 si, respectiv 360 milioane de euro. Comisia Constancio a previzionat un deficit guvernamental general de 6.8 in 2005, care ar fi bazat pe neimplementarea unor masuri de corectie, de-a lungul celei de-a doua jumatati a anului.

Desi masurile de corectare impuse de Guvern au actionat imediat asupra componentelor de cheltuieli si venituri, traiectoria consolidarii fiscale, reflecta initial cresterile veniturilor si, mai tarziu, pe masura ce reforma structurala a inceput sa aiba un impact puternic, a avut un efect decisiv si asupra cheltuielilor. Acesta este contextul in care intelegerea faptului ca masurile cu impact in 2005, au fost acelea legate de venit, cresterea TVA-ului standard (de la 19% la 21%, venitul fiscal din care o parte s-a alocat si Securitatii Sociale) si acele masuri asociate taxelor pe echipamente, acelor auxiliare, evaziunii si fraudei. Trebuie evidentiat ca eficienta fiscala, calculata ca diferenta intre rata cresterii veniturilor obtinute de Autoritatile de taxa si rata cresterii PGB nominal, ajustata pentru impactul asociat cu masurile de politica fiscala (ex: reducerea taxei unice in 2004 si cresterea ratei standard de TVA in 2005) a inregistrat cea mai buna valoare a sa in 2005.

Referitor la aspectul legat de responsabilitatea guvernamentala pentru buget si implementare (rezultata din schimbarea Guvernului), ar trebui luat in seama ca, pe de-o parte, masurile implementate in anii anteriori au cauzat repercursiuni in 2005 si, pe de alta parte, ca Guvernul - cel putin de-a lungul primei jumatati a anului - a implementat prevederile din SB2005, facute de Guvernul anterior. Printre cele mai semnificative dintre aceste impacte se numara:

- Introducerea, pentru intreg anul, a majorarilor salariilor serviciului public si pensiilor platite de catre Securitatea Sociala si CGA, care au fost stabilite de Guvernarea precedenta. Luarea in considerare a faptului ca, cheltuielile cu personalul si cu ajutoarele sociale pentru 2/3 din totalul cheltuielilor, orice modificari ale acestor componente au un impact semnificativ asupra contului guvernarii generale. In relatia specifica compensarilor angajatilor, cresterea cu 2.2% a salariului serviciului public, aprobata in 2005, ca un punct de plecare si adaugand-o la efectul carierei progresive (care a functionat pana in August, cand a fost inghetata de guvernul actual), impactul total al sumei platite in salarii, a fost o crestere de aproximativ 3%, ceea ce semnifica dublul cresterii de 1.5% previzionata pentru 2006, de catre Guvernul actual.

- Impactul negativ de aproximativ 0.4% din PGB, din venitul pe 2005, cauzat de reducerea ratei taxei unice in 2004, care a implicat venituri mai mici pentru evaluarea de sine si avantaj in plata taxelor, si de asemenea a crescut valoarea rambursarilor

- Impactul negativ in conturile din 2005, cauzat de masurile „on-off” implementate in anii precedenti. Conform estimarilor Comisiei Constancio, securizarea taxelor restante in 2003 si transferul fondurilor de pensie in 2004 a cauzat, pe langa efectele directe in acei ani, un impact negativ de 0.38% asupra PGB din 2005. Se adauga la acestea si imposibilitatea „Depozitelor Geral Caixa” de a distribui dividendele (care in 2003 si in 2004, au fost de aproximativ 270 milioane de euro pe an) datorita efectului asupra venitului bancii din transferurile catre fondurile de pensii pentru angajatii acesteia.

Efectele adverse aditionale care trebuiesc luate in considerare, pentru a se evalua implementarea bugetului in 2005, includ:

- Efectul ciclic, potrivit caruia, aproximativ 0.3% din PGB din deficitul general al guvernului in 2005, se datoreaza si pozitiei ciclice in care se afla economia.

- Operatii de rectificare a situatiilor din anii anteriori (beneficii ale ratelor asupra ipotecilor, ale diverselor plati compensate etc) care nu erau prevazute in buget, care totalizeaza 288 milioane de euro.

- Investitii de capital echivalente a 235 milioane de euro, care au fost clasificate ca fiind operatii non-financiare si, care astfel au extins deficitul.

- Plata si reportarea in conturile anului 2005, a sumei totale de 202 milioane de euro catre Bugetul Uniunii Europene, datorita cresterii statistice a PNB, de-a lungul perioadei 1999-2004, o analiza care a rezultat in urma unor revizii metodologice asociate implementarii bazei 2000, in Conturile Nationale, de catre INE.

- Cresterea cererilor de imprumuturi din partea Guvernarii Locale si Regionale cu 91 milioane de euro, dar si a Fondurilor si Serviciilor Autonome, la 494 milioane de euro, mentionate in Bugetul de Stat suplimentar.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul Bugetar in Portugalia.doc