Analiza si Proiectarea Sistemelor Informatice

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Analiza si Proiectarea Sistemelor Informatice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marin Popa

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

Introducere 1
I. Istoria metodelor de proiectare 1
II. Etapele proiectarii unui sistem informatic 3
II.1. Modelarea globala 4
II.2. Enuntarea obiectivelor 4
III. Proiectarea de ansamblu a sistemelor informatice 5
III.1. Activitati in proiectarea de ansamblu 5
III.2. Caracteristicile sistemului informatic 5
III.3. Cerinte ale sistemelor informatice 6
III.4. Domenii si activitati 6
III.5. Structura sistemelor informatice 6
III.6. Definirea iesirilor 7
III.7. Definirea intrarilor 7
III.8. Stabilirea colectiilor de date 7
III.9. Alegerea modelelor economico-matematice 8
III.10. Alegerea tehnologiilor de prelucrare 8
III.11. Estimarea necesarului de resurse 9
III.12. Planificarea realizarii sistemelor informatice 9
Concluzii 9
Bibliografie 11

Extras din document

ANALIZA SI PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

INTRODUCERE

Analiza si proiectarea sistemelor informatice comporta o varietate mare de activitati si manipularea unor mari volume de informatii. Scopul final este realizarea sistemului informatic bazat pe un sistem de prelucrare automata a datelor, integrat.

Sistemul informatic trebuie sa se realizeze pe baza unei analize amanuntite a sistemului condus si a sistemlui de conducere.

I. ISTORIA METODELOR DE PROIECTARE

De-a lungul timpului, metodologia proiectarii a cunoscut diferite etape.

Aceste etape sunt in strinsa corelatie cu evolutia tehnologiei informationale, precum si cu descoperirile din domenii corelate.

Astfel, domeniul cibernetic si-a adus contributia in ceea ce priveste abordarea sistemica pe care o au unele metode.

Corespunzator anilor ’60-’70 avem METODELE IERARHICE.

In cadrul acestor metode se punea un puternic accent asupra functionalitatii datelor ; aplicatiile si sistemele erau proiectate luand in calcul functiunile pe care acestea trebuiau sa le indeplineasca.

O asemenea abordare permitea realizare unor modele functionale la nivel local.

In momentul in care un asemenea model se incerca sa fie aplicat la nivel global, se constata ca datele, prin maniera de organizare a acestora, nu permiteau acest lucru.Era ignorata, intr-o asemenea abordare, structura si “lizibilitatea” datelor in detrimentul functionalitatii.O problema era descompusa pe criterii functionale intr-o ierarhie de subprobleme.Acest proces era unul iterativ (se relua) pana in momentul in care respectivele probleme nu mai puteau fi descompuse.

Problema era descompusa in subprobleme si aferent acestora erau constituite functii care sa asigure rezolvarea acesteia.Avantajele unei asemenea metode erau :

-timpul redus de dezvoltare

-complexitate scazuta a realizarii respectivelor functii.

Dezavantajele acestor metode constau in faptul ca mentenanta unui asemenea sistem ridica numeroase probleme, deseori insurmontabile. Astfel, datorita mediului de afaceri caracterizat de o dinamica continua, apareau deseori schimbari, atat in formularea problemelor, cat si in modul de rezolvare a acestora. Aferent acestor schimbari, echipele de proiectanti trebuiau sa regandeasca anumite probleme.

De cele mai multe ori, rezolvarea intr-o asemenea abordare a unei subprobleme atragea dupa sine modificari in lant, pe cale ierarhica superior si inferior.

Monitorizarea acestor probleme era posibila in cazul sistemelor mici si de-a dreptul imposibila pentru sistemele mari.

Exemple de astfel de metode :

-SADT (structured analysis design technique)

-JSD (Jackson design)

Intre anii ’70-’80, datorita progreselor realizare in domeniul stiintelor sistemice, coroborat cu studiile in domeniul algebrei relationale, realizat de catre E.F.Codd, au fost puse la punct METODELE RELATIONALE.

Intr-o asemenea abordare se acorda o atentie sporita modului de organizare a datelor.

Astfel, au fost introduse conceptele unei redundante a datelor controlata, in scopul mentinerii atat a structurii unitare a acestora, cat si a functionalitatii lor.

Intr-o asemenea situatie, datele erau modelate in conformitate cu niste reguli bine determinate si enuntate in cadrul metodelor sistemice datorita metodelor relationale care stateau la baza modelarii datelor.

Astfel se incerca sa se vina in intampinarea problemelor ridicate de catre metodele ierarhice si in mare parte s-a si reusit rezolvarea acestora.

Datele cu privire la o anumita entitate erau stocate in cadrul unui model relational intr-un singur loc si toate celelalte referiri la acestea erau realizate prin intermediul codurilor si al relatiilor proiectate, avand in vedere modelul relational. Astfel, modificarea datelor se realiza o singura data iar aceasta modificare era vizibila la nivel global. Modelul relational si metodele relationale (sistemice) raspundeau astfel atat unor cerinte la nivel local cat si unor cerinte globale.

Stergerea unor date intr-un asemenea model era posibila doar in cazul in care nu existau referiri la acele date.

Metode specifice acestor metode sistemice sunt :

-AXIAL

-MERISE

In anii ’90, datorita unui curent aparut la nivelul limbajelor de programare, s-a extrapolate acest concept si la nivelul metodelor de proiectare: conceptul de obiect.

Aferent acestui concept au aparut METODELE ORIENTATE OBIECT.

Daca in cadrul metodelor sistemice totul se focaliza in jurul conceptului de entitate, in cadrul metodelor orientate obiect in centrul atentiei se gaseste obiectul.

Un obiect constituie o abstractizare a unui concept similar din lumea reala. Ceea ce are in plus un obiect fata de o entitate este ca, pe langa datele care descriu respectiva entitate sau respectivul obiect, obiectul mai contine si metodele de prelucrare a datelor.

Astfel, daca pentru o entitate de tip persoana modelul relational ne permite ca, pe langa alte informatii sa stocam si data de nastere, un obiect care descrie o aceeasi persoana ar putea sa contina pe langa datele continute de unitate si metode (proceduri) de prelucrare a respectivelor date.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza si Proiectarea Sistemelor Informatice.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MATEMATICA INFORMATICA