Influența Mediei Sociale Asupra Organizației

2. Evoluţia impactului mediei sociale asupra organizaţiei

Precum se cunoaşte deja, organizaţiile s-au structurat de-a lungul anilor în funcţie de nevoile clienţilor, precum şi diversele schimbări economice şi tehnologice cu un impact substanţial asupra mediului lor. Iniţial, s-a stabilit că mass-media socială este benefică pentru fiecare organizaţie, deoarece aceasta poate fi considerată un mijloc de conectare cu actualii şi potenţialii clienţi şi piaţa produselor lor.

Făcând referinţă la studiile legate de teoria sistemelor ca mijloc de a explica interdependenţa componentelor unei organizaţii ale lui Kast Fremont şi James Rosenzweig din 1972, am putut observa că organizaţiile sunt nişte sisteme deschise, ce se pot adapta la diferitele schimbări de mediu.

Astfel, companiile au realizat faptul că social media este un mediu puternic, care poate schimba modul în care oamenii comunică, iar puterea acesteia provine din comunităţi care permit partajarea instantanee de informaţii între oameni cu aceleaşi interese. Deşi acestea ştiute, organizaţiile sunt de cele mai multe ori luate prin surprindere de impactul comunităţilor online.

Viteza cu care circulă informaţia este dincolo de controlul organizaţiilor, astfel încât fiecare angajat, client şi furnizor devine o reflecţie asupra modului în care organizaţia funcţionează.

În această perioadă, angajaţii unor organizaţii s-au adaptat după schimbările mediei sociale şi au ales să vorbească online cu clienţii, colegii şi chiar furnizorii cu care au ajuns să le fie prieteni datorită anumitor reţele sociale. Ajung să împărtăşească experienţe, impresii şi aşteptări cu privire la locurile de muncă, organizare şi gestionare.

Pentru a exemplifica cât mai bine ceea ce se întâmplă din cauza mediei sociale, voi analiza situaţia Southwest Airlines.

Această organizaţie împuterniceşte angajaţii să răspundă la plângerile şi comentariile clienţilor prin intermediul mass-media socială. În anul 2010, pilotul avionului a făcut o cerere de debarcare a unei personae supraponderale, în conformitate cu politica companiei “o persoană pe un singur scaun”. Singurul lucru pe care pilotul nu l-a ştiut a fost faptul că pasagerul era un scriitor, actor şi regizor celebru, Kevin Smith. Acesta şi-a exprimat furia prin reţelele de socializare, unde adepţii săi au început să comenteze cu privire la incident. La un interval de 8 ore, Southwest Airlines a răspuns la mesajul publicat de Kevin Smith, cerându-şi scuze pentru incident şi explicându-i politicile organizaţiei. Aceasta a demonstrat că se angajează să îşi satisfacă clienţii şi nu fac paşi în spate din cauza unor conflicte de teama defăimării reputaţiei organizaţiei.

Un alt exemplu din 2009, arăta că 8% dintre angajaţii unei firme au fost concediaţi din cauta unor comentarii nepotrivite care au fost plasate pe diverse platforme de socializare. Astfel, se evidenţiază faptul că deşi angajaţii sunt parte integrată a organizaţiei, aceştia reflectă asupra organizaţiei ceea ce spun şi fac în afara muncii lor.

Media socială este de cele mai multe ori un mijloc de comunicare dezavantajos pentru organizaţii deoarece, angajaţii firmei pot posta pe diferite site-uri informaţii personale referitoare la companie. Deasemenea, nu este tocmai clar atunci dacă reprezentanţi ai companiei, în momentul când construiesc texte pe site-ul acesteia au dreptul de proprietate, media socială fiind defapt un mijloc de construire şi consolidare a relaţiilor interumane.

În mediul actual, organizaţiile sunt forţate de tehnologia avansată să-şi restructureze anumite comportamente şi procese, deoarece comerţul social este o nouă şi atractivă platformă pentru a se dezvolta idei de afaceri. Astfel, este necesară o serie de noi politici ce îi pot ajuta pe angajaţi să aiba parte de cele mai bune practici în domeniul mass-media socială.

Pe de altă parte, o bună investiţie în organizaţii ar putea fi cea de formare şi dezvoltare a angajaţilor şi managerilor pentru a putea răspunde în timp util la întrebările şi solicitările clienţilor lor. Astfel, se poate valorifica la maximum puterea de comerţ prin media socială şi descoperirea unor noi oportunităţi pentru a putea ajuta organizaţia să prospere în domeniul digital.

3. Media socială în România

În luna februarie a anului acesta, ZeList Monitor a întocmit statistici privind piaţa locală şi s-a putut constata că peste 100.000 de conturi au fost activate până în present în reţeaua Twitter, iar reţeaua de microblogging a depăşit 17.000 de utilizatori activi. Deşi este o reţea relativ nouă, Instagram este de asemenea una din reţelele cu o evoluţie vizibilă, crescându-şi numărul într-un ritm constant în ultima perioadă. Aplicaţia photo sharing a depăşit cu mult peste 80 de milioane de utilizatori care au reuşit să încarce peste cinci miliarde de fotografii.