Rețelistică

Societatea umană a înregistrat un traseu evolutiv marcat de trecerea de la era agricola la era industrială şi acum la societatea informaţională, prefigurându-se în curând trecerea la societatea cunoaşterii. Progresul societăţii umane a fost legat de-a lungul istoriei în primul rând de MATERIE şi ENERGIE. Acestor doi factori primordiali li s-a adăugat un al treilea, INFORMAŢIA, ceea ce a dus la constituirea triadei fundamentale a dezvoltării compusă acum din materie, energie şi informaţie. Trecerea la societatea industrială a fost rezultatul unui proces cunoscut ca „prima revoluţie industrială”, plasată în secolul XVIII, plasată sub semnul maşinismului, al energiei aburului şi ulterior al energiei electrice. Această revoluţie a însemnat transferul de îndemânare de la om la maşină.

Microelectronica, automatica şi informatica sunt catalizatorii ai celei de-a „doua revoluţii industriale”, cu care suntem contemporani, prin care societatea industrială s-a transformat calitativ în societate informaţională. [1]

Prin această a doua revoluţie industrială asistăm la transferul de inteligenţă de om la maşină în domeniul producţiei. Creativitatea rămâne încă un atribut distinct al fiinţei umane, dar nu pentru multă vreme.

Termenul de societate informaţională descrie o societate în care: accesul, achiziţia, stocarea, prelucrarea, transmisia, diseminarea şi utilizarea informaţilor, cu preponderenţă a informaţiilor electronice, au un rol decisiv în desfăşurarea vieţii economico – sociale. Societatea informaţională înseamnă mai mult decât progresul tehnologiei IT, al aplicaţiilor informatice şi al comunicațiilor Societatea informaţională este un concept complex caracterizat de următoarel trei dimensiuni: dimensiunea economică, dimensiunea social și dimensiunea ambientală.

dimensiunea economică, care vizează dezvoltarea economiei digitale bazată pe prelucrarea electronică a datelor, pe inovare, pe o nouă cultură antreprenorială, pe educarea producătorilor şi consumatorilor participanţi la pieţele electronice;

dimensiunea socială, care se referă la schimbările din domeniul muncii, al învăţământului şi sănătăţii

dimensiunea ambientală, care se referă la utilizarea raţională a resurselor şi protecţia mediului în eforturile unei dezvoltări durabile şi sustenabile;

dimensiunea culturală, care se referă la producţia cu caracter informaţional, produse software multimedia, conservarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional şi internaţiona

Modelul societăţii informaţionale pune accentul pe deplasarea centrului de interes de la investiţiile în mijloace fixe la investiţiile în capital uman. Implementarea tehnologiilor digitale trebuie urmată îndeaproape de formarea competenţelor necesare pentru utilizarea lor pe scară largă. fiecare membru al societăţii trebuie să ştie să comunice unii cu alţii, on-line, la şcoală, în întreprindere, cu instituţiile administraţiei publice. În societatea informaţională beneficiind de existenţa unor puternice reţele de calculatoare, în primul rând de Internet, de cultura digitală şi antreprenorială, mai multe funcţii sociale importante se transformă calitativ. Este vorba despre conducerea întreprinderilor, procesele de producţie, cercetarea, învăţământul, serviciile informaţionale pentru populaţie şi chiar divertismentul. Societatea informaţională în evoluţia ei se îndreaptă spre o nouă treaptă calitativă pe care oamenii de ştiinţă au denumit-o societatea cunoaşterii.