Parfumurile

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Parfumurile.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Chimie Anorganica

Extras din document

1.Scurt istoric

Numele de parfum provine din latinescul “per fumum” (pentru fum) deoarece în jertfele aduse zeilor se găseau şi plante aromatice care prin ardere dădeau “fumul plăcut mirositor”.

Încă din antichitate oamenii au apreciat si folosit esenţele parfumate. Parfumurile erau ofrande pentru zei si se credea că acestea îmbogăţesc corpul şi îl face mai demn de apariţie în faţa zeilor.

În civilizaţiile antice, de la Egipt şi până în Grecia, parfumul nu exista în forma şi compoziţia actuală. Florile, esenţele naturale şi răşinile în formă naturală erau folosite in timpul ceremoniilor dedicate zeilor. Pe măsura trecerii timpului interesul în parfumarea corpului şi a mediului înconjurător a crescut, folosirea lor fiind multiplă - sub formă de uleiuri, macerat de plante, produse ce prin ardere dădeau esenţe plăcut mirositoare.

În perioada medievală plantele au fost folosite pentru a proteja împotriva epidemiilor, în timp ce parfumurile din Orient stimulau plăcerile senzuale. În această perioadă, cruciaţii au adus din călătoriile lor din Orient materii prime şi tehnici noi de prelucrare a parfumurilor si esenţelor. Împrumutând tehnicile Chinezilor si Arabilor, alchimiştii europeni au descoperit etilen glicolul si distilarea. Călătoriile lui Marco Polo in Orient au dezvoltat comerţul cu condimente. Oamenii din acele vremuri credeau că mirosurile plăcute aveau efect dezinfectant şi apărau de epidemii, astfel că cei avuţi purtau cu ei biluţe mirositoare cu musc si răşini.

Hipocrat a stins o epidemie de ciumă în Atena arzând pe străzi plante aromatice. La Londra şi Paris în timpul unei epidemii de holeră niciunul din muncitorii de la fabricele de parfumuri nu s-a îmbolnăvit, dovedindu-se astfel acţiunea atiseptică a esenţelor plăcut mirositoare.

În perioada renaşcentistă (1490 - 1600) pe lîngă dezvoltarea în arhitectură, inginerie, artă, oamenii au dat o noua şi amplă folosire esenţelor şi parfumurilor. Christopher Columb, Magellan si Vasco de Gama au adus din călătoriile lor din America şi India cacao, vanilie, tutun, piper, cardamom, scorţişoară. Femeile influente de la curţi şi curtezanele se întreceau în descoperirea şi folosirea mijloacelor naturiste de parfumare, înfrumuseţare şi chiar otrăvire. În această perioadă se deschide primul magazin de parfumuri şi esenţe în Paris.

La scurt timp după aceea apar primele mănuşi parfumate vândute în toată Franţa. În era classică (1600-1700) la curtea regelui Soare se produce o adevarată intoxicare cu produse cosmetice şi parfumuri. Versailles a ajuns să dicteze obiceiurile, moda şi tendinţele. Regele Soare în patru ani a făcut doar o singură baie, totul devenea decadent. Atât femeile cât şi bărbaţii foloseau în exces cosmetice şi parfumuri pentru a acoperi mirosul greu. Producătorul mănuşilor parfumate a primit încuviinţarea curţii să-şi extindă activitatea, profitind din plin de această oportunitate. Nume sonore ale vremii - Montpellier şi Grasse au studiat în această perioadă extinderea calităţilor medicale şi în cosmetica plantelor si florilor cum ar fi: garoafe, iasomie, trandafiri, lavanda, tuberose, violete.

Jean-Antoine Farina va lansa în acestă perioada la Köeln (Cologne) apa de colonie (Eau de Cologne) obţinută prin noile tehnici de distilare şi amplificare a calităţilor olfactive a produselor folosite.

În perioada lui Napoleon (1789-1860) se dezvolta imaginea romantică şi fină a femeii., Napoloeon fiind dependent de articolele cosmetice parfumate.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea apar primele produse sintetice, aldehidele obţinute pe cale chimică, şi declanşează dezvoltarea atenţiei acordate olfactivului. În această perioadă se va naşte industria modernă a parfumurilor. Prin dezvoltarea clasei medii care foloseşte tot mai mult esenţele şi parfumurile se dezvoltă şi creşte producţia şi vânzarea produselor de lux. Producţia parfumurilor capătă statut de artă.

Începutul secolului XX este numit si "Belle Epoque". În perioada "Art Nouveau" Coty este cel ce creează un produs de lux în adevăratul înţeles al cuvântului. Se reînventează o nou imagine a femeii - suple, cu silueta bine definită, fără corsaje, naturală, diafană.

Tot în acestă perioadă în Statele Unite pionierii cosmeticii - Elisabeth Arden şi Helen Rubinstein îşi deschid primele magazine cu produse cosmetice, adăugând mai târziu în rândul produselor comercializate şi parfumurile.

Tendinţele însă se dezvoltă şi sunt legate direct cu imaginile promovate în reclame. În ultimii ani însă asistăm la un nou curent - new age lifestyle. Parfumurile vor să seducă cu noile esenţe şi combinaţii, ajutând să se exprime personalitatea şi deschiderea. Întoarcerea omului la natură, puritate se reflectă şi în noile parfumuri ce au tot mai mult esenţe pure de flori, plante, citirce, scorţişoara evocând marea, apa, plantele şi florile - într-un cuvânt natura. Concentrarea către baze: pământ, foc, apă, aer.

2. Materii prime

Datorită multitudinii scopurilor si utilizarilor produselor cosmetice ce determină diversitatea lor, precum si formele complexe de realizare a produselor comerciale, industria fabricării acestora este poate cea care reclamă materii prime şi auxiliare pe cât numeroase, pe atât de diverse şi care cunosc o dinamică de dezvoltare ascendentă, permanentă şi în continuă completare.

O trăsătură comună tuturor materiilor prime cosmetice , în afară de marea lor diversitate, o constituie puritatea deosebită ce trebuie să o aiba .

Fisiere in arhiva (1):

  • Parfumurile.doc