Argint

Grupa I B (11) cuprinde elementele : cupru (Cu), Argint (Ag), Aur (Au).

Configuratia electronica a elementelor din grupa I B (11) fiind (n- 1) d 10 ns 1 , ar fi de asteptat ca acestea sa formeze combinatii intr-o singura stare de oxidare.

Este un metal tranziţional, având configuraţia electronică a kriptonului, al patrulea gaz rar (1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6, 4s2 3d10 4p6) la care se adaugă un electron s pe stratul al cincilea (5s1) şi substratul 4d complet (4d10).

Stari de oxidare posibile

Oxidul de argint Ag2O, se precipita brun negricios , cand se introduc ioni HO- intr-o solutie continand Ag + .Intermediar se formeaza probabil hidroxidul de argint, AgOH, care insa nu se poate izola. Desi insolubil in apa, oxidul de argint, are ,in suspensie apoasa, reactie net bazica, ceea ce dovedeste , de asemenea , prezenta hidroxidului de argint. Oxidul de argint are o baza puternica, sarurile de argint nu sunt hidrolízate in solutie apoasa si au, prin urmare, reactie neutra.

Structura cristalina a oxidului de argint este aceasi ca si a oxidului cipros .La incalzire , oxidul de argint se descompune usor in elemente ; este un agent oxidant puternic, de ex: fata de apa oxigenata si de únele substante organice.

Sulfura de argint , AgS, ia nastere , sub forma unui precipitat negru, prin introducerea unui curent de H2S in solutia unei stari de argint. Argintul metalic, expus un timp mai lung unei atmosfere de H2S, se acopera cu un strat subtire , negru de sulfura. Sulfura de argint este sarea de argint cea mai greu solubila ; este insolubila si in acizi minerali.

Halogenurile de argint. Flourura de argint , AgF, alba obtinuta din Ag2O si o solutie apoasa de HF, este usor solubila in apa, spre deosebire de celellalte trei halogenuri. Fluorura de argint formeaza cu un exces de HF , bifluoruri, intocmai ca fluorurile metalelor alcaline.

Clorura , bromura si iodura de argint , AgCl, AgBr si AgI, se disting prin solubilitatea lor extrem de mica in apa si in acizii diluati. Ele se depun, sub forma de precipítate branzoase prin tratarea unei solutii continand ioni Ag+ cu ioni Cl- , Br- sau I-. Reactiile acestea au mare insemnatate in chimia analítica.

Halogenurile de argint se topesc la temperaturi relativ joase (AgF, 4350; AgCl, 4550, AgBr, 4340 si AgI 5520).

Clorura de argint este alba; bromura, alba in momentul precipitarii, devine slab galbuie cand sta catva timp in contact cu solutia , iar iodura este galbena. Clorura de argint se dizolva in solutie de amoniac, cu care formeaza complexul [Ag(NH3 )2Cl. Prin acidularea solutiei cu acid azotic se precipita din nou AgCl. La fel, dar mai greu , se dizolva intr.-o solutie de cianura de sodiu. Clorura de argint se dizolva putin si in HCl concentrat, formand complexul H[AgCl2]. De asemenea se dizolva in solutiile concentrate ale clorurilor alcaline. In mod similar se comporta si celelalte halogenuri ale argintului.

Cu toata solubilitatea ei extrem de mica in apa, clorura de argint , in suspensie apoasa, este redusa de pulberea de zinc, pana la argint metalic, care se obtinee astfel pur, intr.-o forma fin divizata.

Halogenurile de argint se descompun in elemente, sub actiunea luminii. Clorura de argint , expusa la lumina, se coloreaza intai violet, apoi verzui, prin argintul fin divizat ce se formeaza. Bromura si iodura sunt inca si mai sensibile.

Cianura de argint , AgCN, incolora, mult asemanatoare halogenurile se precipita din solutii continand ioni Ag+ , prin adaugarea de ioni CN-. Despre structura cristalina a cianurii de argint , intr.-un exces de solutie de cianura alcalina , formand cianuri complexe, de ex. K[Ag(CN)2].

Tiocianatul de argint , AgSCN, incolor, se precipita din solutii continand ioni Ag+, cand se adauga ionii SCN-; precipitatul se dizolva intr-un exces de tiocianat alcalin, intocmai ca cianura .Despre titrarea ionilor de argint cu ioni SCN- (metoda Volhard).

Saruri cu oxiacizii. Cu oxiacizii , argintul formeaza saruri stabile , cristalizand fara apa de cristalizare. Cea mai comuna sare de argint, azotatul de argint, AgNO3, se obtine direct, prin dizolvarea metalului in acid azotic. Solutia apoasa, neutra, are un gust amar, metalic. Multe substante organice reduc azotatul de argint pana la metal; de aceea azotatul de argint coloreaza pielea negru. Tot incolore dar mai greu solubile in apa sunt sulfatul de argint, Ag2SO4, care se prepara prin dizolvarea directa a metalului in acid sulfuric concentrat, si acetatul de argint , CH 3COOAg, care se obtine prin dizolvarea carboratului de argint, in acid acetic.

Celelalte saruri comune ale argintului sunt insolubile in apa, si se obtin din solutii de azotat de argint, prin precipitare cu solutii continand anionii respectivi.