Coloizi de-a Lungul Timpului

Coloizii sunt:

Un amestec în care o substanță este divizată în particule foarte mici (numite particule coloidale) și dispersate in doua substanțe. Substanțele sunt prezente sub formă de particule mai mari decât cele din soluție, dar sunt prea mici pentru a fi vazut cu un microscop. Nu există limite stricte privind dimensiunea particulelor coloidale, dar acestea tind să varieze între 10 -9m la 10 -6m în dimensiune.

Amestecul se mai numește o soluție coloidală, sistem coloidal, sau dispersie coloidală. Cele trei forme în care există toată materia sunt solid, lichid sau gaz. Sistemele coloidale poate fi in orice combinație a acestor stări.

Un sistem coloidal nu este o soluție adevărată, dar aceasta nu este o suspensie, fie pentru că nu se depune pe fund ca o voință suspensie în timp.

Coloizi sunt mai mari decât cele mai multe molecule anorganice și rămân suspendate pe termen nelimitat. Acestea sunt molecule mari, cum ar fi proteine, sau grupuri de molecule. Ei au mai multe proprietăți, în funcție de suprafața lor specifică mare.

Formarea coloizilor pot fi clasificate în două sisteme, și anume reversibile și ireversibile. Într-un sistem ireversibil, produsele sunt atât de stabile sau îndepărtat atât de bine încât reactanții originale nu pot fi reproduse. Un sistem reversibil este unul în care produsele pot fi făcute să reacționeze pentru a reproduce reactanții originale.

Cuvântul "coloidal" a fost derivat din limba greacă, "Kolla", pentru clei, deoarece unele dintre soluțiile coloidale organice originale au fost adezivi.

Coloizii au fost studiati de către oamenii de știință de la începutul anilor 1800. Prima parte a secolului al XX-lea văzut o serie de evoluții importante atât în chimie și fizică, dintre care unele au avut influențe directe asupra studiului de coloizi.

O serie de metode pentru a studia particulele coloidale au fost dezvoltate, inclusiv difuzie, electroforeza, și împrăștierea luminii vizibile și radiografii.

Datorită particule coloidale fiind atât de mic, mișcarea lor individuală se schimbă continuu si aleatoar cu moleculele din mediul de dispersie.

Mișcarea aleatorie in zig-zag se numește mișcarea browniană, după omul care a descoperit-o. Aceasta miscare ajuta la mentinerea particulelor în suspensie.

La începutul secolului al 19-lea, Michael Faraday a arătat că, atunci când trece un fascicul puternic de lumină, printr-o solutie coloidala, este risipit. Această metodă de a studia coloizi a fost dezvoltat în continuare de către John Tyndall și a devenit cunoscut sub numele de "Efectul Tyndall".

Tipuri de coloizi

Coloizi sunt, de obicei, clasificati în funcție de starile originale ale partilor componente ale acestora:

Mediu de dispersie Faza dispersată Nume

Solid Solid Sol solid

Solid Lichid Gel

Solid Gaz Spumă solidă

Lichid Solid Sol

Lichid Lichid Emulsie

Lichid Gaz Spumă

Gaz Solid Aerosol solid

Gaz Lichid Aerosol

• Mediu de dispersie (faza externa) - componenta a găsit în cea mai mare măsură în coloidul.

• Faza dispersată (faza internă) - componenta a constatat în mai mică măsură.

• clasificare suplimentară este ca liofilici (atragere de solvent), lyophobic (respingere de solvent) sau coloizi de asociere (un amestec din cele două).

• Dacă apa este mediul de dispersie, este adesea cunoscut ca un hidrosol.