Consecintele Accidentului Nuclear de la Cernobal

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Consecintele Accidentului Nuclear de la Cernobal.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Cuprins

1. Cauzele accidentului de la Cenobâl .3
2. Consecințele accidentului.4
2.1. Consecințe asupra mediului înconjurător.4
2.2. Consecințe asupra sănătății omului.7
3. Efectele catastrofei nucleare asupra României.10
3.1. Contaminarea produselor alimentare din România.11
4. Concluzii.12
5. Bibliografie.13

Extras din document

1. Cauzele accidentului de la Cenobâl

La 26 aprilie 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istorie, provocând consecinţe majore asupra sănătăţii publice şi mediului înconjurător, precum şi cu urmări sociale şi economice importante.

Accidentul produs în reactorul numarul 4 de la centrala nucleară din Cernobâl a avut loc în noaptea dintre 25 şi 26 aprilie 1986, în timpul unui test de siguranţă,în cadrul căruia intenţiona să se verifice dacă turbinele puteau produce suficientă energie pentru a menţine în mişcare pompele de răcire, în eventualitatea unei pierderi de energie, până când se activa generatorul Diesel pentru situaţii de urgenţă.

Pentru ca testul să nu fie întrerupt, sistemele de siguranţă au fost închise în mod deliberat. Totuşi, la 30 de secunde după începerea testului, s-a produs pe neaşteptate o creştere considerabilă a nivelului de energie. Sistemul de închidere a reactorului în situaţii de urgenţă, care ar fi trebuit să stopeze reacţia în lanţ, nu a funcţionat.

În câteva fracţiuni de secundă, nivelul energiei şi temperaturii s-a multiplicat de mai multe ori reactorul a scăpat de sub control, situaţie care a culminat cu o explozie violentă. Scutul superior al clădirii în care se afla reactorul, un “sigiliu” protector de 1000 de tone, a fost pulverizat, iar la temperaturile de peste 2000°, s-a topit combustibilul. Învelişul de grafit al reactorului a luat foc şi, în infernul care s-a declanşat, produsele fisiunii radioactive, eliberate în momentul topirii miezului reactorului, au fost aruncate în atmosferă.

Pentru a stinge focul şi a opri astfel eliberarea de materiale radioactive în atmosferă, pompierii au pompat apă ca agent de răcire în miezul reactorului, în primele zece ore de după producerea accidentului,însă fără nici o îmbunătățire a situației.

Din 27 aprilie până pe 5 mai, peste 30 de elicoptere militare au zburat pe deasupra reactorului în flăcări. Acestea au aruncat 2 400 tone de plumb şi 1 800 tone de nisip, încercând să înăbuşe flăcările şi să absoarbă radiaţiile.Incendiul a fost stins abia la data de 6 mai 1986. În tot acest timp au fost eliberate în mediul înconjurător cantităţi mari de gaze rare şi de materiale radioactive.

Conform estimărilor programului internaţional pentru monitorizarea efectelor accidentului de la Cernobâl asupra sănătăţii (IPHECA), iniţiat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cantitatea de material radioactiv eliberată în mediu a fost de 200 de ori mai mare decât cea rezultată în urma exploziilor de la Hiroshima şi Nagasaki.

Contaminarea radioactivă din Chernobâl s-a răspândit peste 40% din Europa ( Austria, Finlanda, Suedia, Norvegia, Elveția, România, Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa, Grecia, Islanda, Slovenia),o parte din teritoriul Asiei ( Turcia, Georgia, Armenia, Emirates, China) și respectiv Africa de Nord şi America de Nord.

2. Consecințele accidentului

Emisiile radioactive de la accidentul nuclear sunt caracterizate de un spectru larg de forme fizico-chimice și compoziție: gazoase, aerosoli, mixturi de aerosoli, particule de combustibili, particule minerale cu radionuclizi. Compoziția variază de la gaze nobile și iod atomic, la componente din combustibili, grafiți, silicați și alte elemente fiecare având proporții diferite de radionuclizi.

Dintre radionuclizii contaminanţi,131 I (cu timp de înjumătăţire fizică de 8,1 zile) şi 132 Te (cu timp de înjumătățire de 3,26 zile) au deţinut cea mai mare pondere și anume

de 75 – 85%. Datorită timpului de înjumătăţire relativ redus, aceşti radionuclizi au dispărut relativ repede prin dezintegrare.

Teritoriile Belarusiei, Rusiei și Ucrainei au fost cele mai afectate de accident. Din totalul de 137 Cs depozitat în Europa, Belarus a primit 23%, Rusia-30% și Ucraina-18%. De asemenea au fost contaminate suprafețe din Austria, Finlanda, Germania, Norvegia, Suedia,România, Republica Moldova.

2.1. Consecințe asupra mediului înconjurător

Accidentul nuclear de la Cernobâl a cauzat cea mai mare eliberare necontrolată în atmosferă și mediul înconjurător de substanțe radioactive timp de 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave unui număr mare de persoane din Ucraina, Belarus și Rusia. Doi radionuclizi de scurtă durată, iod-131 și de lungă durată, cesiu-137 au fost semnificativi pentru radiația eliberată în mediul înconjurător.

Fisiere in arhiva (1):

  • Consecintele Accidentului Nuclear de la Cernobal.doc

Alte informatii

Universitatea Politehnica București Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor