Contaminarea cu Aflatoxine

INTRODUCERE

In acest referat s-a abordat problema contaminării cu aflatoxine şi compuşii, precum şi efectul pe care această contaminare îl are asupra organismului uman. Informaţiile necesare pentru realizarea referatului provin din surse electronice (internet) şi literare. Din sursele literare s-au obţinut 9 fişe cu rezumate din Chemical Abstract, iar de pe internet s-au selectat 3 site-uri. Materialul a fost astfel organizat încât să fie puse în evidenţă aspecte legate de sursele de contaminare, limitele maxime admisibile, metode de identificare şi dozare şi tehnici de diminuare a contaminării.

1.Consideratii gnerale:

Aflatoxinele reprezinta un grup de metaboliti secundari elaborati dupa faza de crestere logaritmica a unor tulpini toxigene de Aspergillus (A flavus, A versicolor, A niger, A weneli, A ostinus, A ochraceus), Penicillium si Rhisopus. Cele mai importante specii de miceti producatori de aflatoxine, atat din punct de vedere al numarului de tulpini toxigene, cat si cantitati de aflatoxine elaborate, sunt cele apartinand specilor A. Flavus si A. Prasiticus, foarte asemanator din punct de vedere morfologic, a caror taxonomie este destul de contraversata.

Desi A.flavus este bine cunoscut pentru producerea de aflatoxine, el poate elabora si micotoxine. Din cateva tulpini de A.flavus au fost separate toxine termorganice, aflatrem si acid ciclopiazonic.

Fungii apartinand speciei A.flavus sunt ubicvitari si contamineaza in mod normal arahidele (in mod semnificativ doar dupa recoltare), semintele de bumbac, porumbul, orezul, boabele de soia, grau, sorbul si orzul.

Exista numeroase lucrari referitore la incidenta aflatoxinelor in diferite zone geografice de pe glob. Din datele de control de pana acum, incidenta aflatoxinelor in arahide si derivatele acestora este cuprinsa intre 88% (cu concentratie medie de 130 μg/kg) si 19% (cu concentratie medie de 1 μg/kg) in diferite zone ale lumii.

Cauzele majore ale invaziei fungice a tulpinelor de A.flavus sunt:

-stresul plantelor datorita secetei sau agrotehnicii deficitare

-distrugerea de catre insecte

-distrugerea mecanica a capsulelor in timpul recoltarii

-intarzierea uscarii arahidelor dupa recoltare

-ventilarea neadecvata a spatilor de depozitare care permite acumularea umiditatii de respiratie.

2.Surse de contaminare:

Cand arahidele sunt strivite pentru obtinerea uleiului de arahide, se produce o partitie a aflatoxinelor intre turta si ulei. Cercetarile au aratat ca cca. 10% din cantiatea de aflatoxine trece in ulei brut.

Incidenta si conc. Aflatoxinei B1 in arahide in diferite tari.

AFLATOXINA B1

TARA PERIOADA Nr. probe INCIDENTA CONCENTRATIA medie (μg/kg)

SUA si Canada 1972-1975 1416 19 1

Tailanda 1967-1969 216 54 470

Uganda 1966-1967 150 19 70

Filipine 1967-1969 309 88 130

Procesul ulterior de rafinare asigura indepartarea totala a aflatoxinelor din ulei.

Cantitatea cea mai mare de aflatoxine detectata in arahidele cu invelisul spart, intr-o astfel de camanta s-au gasit 3 ml aflatoxina B1, ceea ce reprezinta o cantitate foarte mare raportata la unitatea ponderala.

In general cercetarile arata ca in cazul semintelor oleoginoase (arahide, nuci de cocos, soia) o mare parte din aflatoxina este regasita in uleiul extras, dar cea mai mare parte a acestuia ramane in turtele obtinute prin presare si ca urmare animalele sunt cele mai expuse la intoxicatia prin consumul acestor reziduuri. Din datele de control privind incidenta aflatoxinei in porumb si derivatei de porumb, rezulata ca gradul de contaminare variaza de la 2,5% cu o concentratie medie de pana la 1 μg/kg, pana la 97% cu o concentratie medie de 110 μg/kg.

Incidebta aflatoxinei in porumb si derivate de porumb in diferite tari.

AFLATOXINA B1

TARA PERIOADA Nr. probe INCIDENTA CONCENTRATIA medie (μg/kg)

SUA(centura porumbului)

SUA(zona de S-E) 1972-1975,

1967 –1975

1967-1970,

1974 1763

175 2.5

41 1

18

Tailanda 1967-1969 62 35 93

Uganda 1966-1967 48 40 53

Filipine 1967-1969 98 97 110

Se observa ca in zonele geografice unde temperatura si umiditatea au valori mai ridicate, incidenta si conc. Aflatoxinelor este mai mare.

S-a crezut initial ca invazia porumbului cu A.flavus ar fi datorita deficientelor de stocare, dar investigatile micologice in depozitele mari, in care tehnologia este respectata in mod strict, au aratat ca si in aceste conditii fungul s-a dezvoltat si a elaborat aflatoxine. Cel putin in SUA in cele mai multe cazuri, contaminarea cu aflatoxine a boabelor de porumb are loc inainte de recoltare, datorita insamantarii naturale a fungului de catre insecte si este favorizat de seceta. In unele zone s-a dovedit ca un rol important il are si modul de recoltare.