Deșeuri din industria berii

1. Definirea deşeurilor din industria berii

„deşeul” din industria berii reprezintă orice substanţă obţinută în urma procesului tehnologic pe care titularul o elimină ori intentionează sau are obligaţia să o elimine;

Schemă tehnologică de fabricare a berii

2. Clasificarea deşeurilor din industria berii

Deşeurile din industra berii fac parte din categoria deşeurilor de producţie nepericuloase;

Aceste deşeuri se clasifică astfel:

deşeuri nespecifice

containerele pentru chimicale utilizate în curăţirea şi dezinfecţia instalaţiilor;

ambalaje

deşeuri specifice

3.Deşeuri specifice

DEŞEURILE CEREALIERE: provin de la curăţirea, sortarea şi înmuierea orzului, precum şi de la uscarea, degerminarea şi lustruirea malţului.

De la curăţirea şi sortarea orzului, se obţin, ca deşeu, boabe sparte, măzăriche, pleavă, neghină, boabe de orz mărunte care trec prin sita de 2,5 mm. şi alte corpuri străine: praf, nisip, pământ.

De la înmuierea orzului se obţin boabe uşoare de orz, pleavă, paie şi alte corpuri străine uşoare.

De la uscarea, degerminarea şi lustruirea malţului se obţin colţii de malţ.

COLŢII DE MALŢ (radicelele de malţ): se obţin în urma degerminării malţului. Această operaţie începe, chiar din uscătorul de malţ şi continuă în maşina de degerminare.

BORHOTUL DE MALŢ: acesta este deşeul care rezultă în cantitatea cea mai mare în fabricile de bere şi se obţine după filtrarea mustului la secţia de fierbere. Borhotul rezultat după filtrare are o umiditate de circa 80%, gust dulceag şi miros de malţ.

BORHOTUL DE HAMEI: Borhotul de hamei rezultă în urma fierberii mustului cu hamei.

SEDIMENTUL PROTEIC (TRUBUL): apare în mustul de bere după fierberea acestuia cu hamei.

Separarea lui începe de la îndepărtarea conurilor de hamei, unde o parte este reţinută pe acestea, însă cea mai mare parte însoţeşte mustul până în faza de răcire.

Sedimentul proteic se găseşte ca flocoane mari (trubul grosier) sau sub formă de particule mici, cunoscute sub numele de trub fin.

STRATUL DE SPUMĂ DE LA FERMENTARE: se formează în procesul de fermentare primară a mustului de bere şi este compus din răşini de hamei şi substanţe proteice precipitate.

DROJDIA DE BERE: rezultă ca deşeu la fabricarea berii, atât din liniile de fermentare (drojdie de fermentare primară), cât şi din tancurile de depozitare (drojdie de fermentare secundară).

BIOXIDUL DE CARBON DEGAJAT DIN FERMENTAŢIE: O parte din bioxidul de carbon rezultat rămâne dizolvat în bere, o altă parte se amestecă cu aerul şi trebuie eliminată la inceput, iar la şfârşitul fermentaţiei o parte rămâne în spaţiul liber din vasele de fermentere.

4. Depozitarea deşeurilor din industria berii

Deşeurile din industria berii se depozitează în silozuri speciale cimentate.

Silozul este o construcţie de mari dimensiuni înzestrată cu instalaţii speciale de uscare şi de transport, care serveşte la depozitarea şi păstrarea pe termen lung a unor cantităţi mari de produse agricole sau de alte materiale.

Acestea pot fi confeţionate din materiale precum: lemn, beton sau oţel.

Silozurile pot fi : - silozuri de suprafaţă (orizontale sau verticale);

- silozuri semiîngropate (tranşee sau celule);

- silozuri îngropate

Silozurile pot prezenta mai multe forme şi anume:

5. Valorificarea Borhotului de malţ

Compoziţia borhotului de malţ:

Conservarea borhotului de malţ se poate realiza prin:

uscare

conservare a borhotului în stare umedă prin:

prin adăugare de sare,

prin amestec cu tescovină de mere,

prin adaos de acid formic, clorhidric şi sulfuric

a. Uscarea borhotului de malţ

Operaţia de uscare a borhotului se efectuează, de obicei, în uscătoare compuse dintr-un tambur cilindric orizontal, care se roteşte pe role şi care este aşezat înclinat sub un unghi de 5º.

Înainte de uscare, borhotul este trecut întâi printr-o presă pentru reducerea umidităţii până la circa 7%, ceea ce permite reducerea timpului în care se realizează procesul de uscare.